Şi au început să-i risipească lujerii de curmal, iar bătrânul el tot aduna. Apoi diavolul l-a luat de mână, trăgându-l afară. Dar în poartă s-a prins bătrânul cu cealaltă mână de uşă, strigând: Iisuse, ajută-mă. Şi diavolul fugi de îndată. Bătrânul începu să plângă. Domnul îi zise:

– De ce plângi?
– Că îndrăznesc să apuce omul şi să facă aşa.
– Tu te-ai lenevit; căci când m-ai chemat, ai văzut cum m-am arătat ţie.

Spun asta, că e nevoie de osteneală multă, şi fără osteneală, nu poate cineva să-l aibă pe Dumnezeu cu sine, că pentru noi s-a răstignit.

A. TALMACIREA BIBLIEI

B. RESPECTUL PENTRU ADEVARURILE BIBLIEI

Scriptura poseda, Traditia indeamna: “privegheati si aduceti-va aminte (nu “cititi”) ca timp de trei ani, zi si noapte, n-am incetat sa sfatuiesc cu lacrimi in ochi pe fiecare dintre voi… (Fapte XX, 31). Si, atentie manuitori de “biblii”: “… s-a scris in Carte ca sa se pastreze aducerea aminte…” (Iesire XVII, 14).

Click aici pentru DESPRE SFÂNTA TRADIŢIE (sectarii nu recunosc Sfânta Tradiţie)

CINSTIREA CA ACT DE EVLAVIE (invocarea, cererea de ajutor, acatist, privegheri…)

Click aici pentru Minunile Sfintei Cuv. Paraschiva
Sfântul Ierarh Nicolae ne ascultă dacă îi cerem ajutorul
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava
Minune a Sfintei Teodora

De fapt, spurcatii, nici nu-i rostesc Sfintei Fecioare atributele de Preacinstita, nascatoare de Dumnezeu, mijlocitoare, pururea fecioara etc. Obiectia isi are originea in religiile pagane, in inovatia doctrinara apuseana, care invata ca Fecioara a fost “lipsita” de pacatul stramosesc, decretand “imaculata zamislire” (1854) si “inaltarea” cu trupul la cer a “Madonei” (1950) ca dogme noi, ceea ce a sugerat sectantilor “scoaterea” Maicii Domnului din istoria mantuirii si introducerea legendei si mitului ca Fecioara, fiind “fara pacatul stramosesc”, Hristos “s-a intrupat” aparent (dochetism, spiritism, reincarnare, teozofie), nu real. Iata cum Maria a fost divinizata ca “zeita” Diana, ca sibila sau vestala. 

Mai grav, Fecioara este socotita in Apus asemenea Dumnezeirii, facand parte din Treime, deci mistificarea intruparii si interpretarea obscurantista a rolului ei. De la inovatii si exagerari la cultul statuilor “Madonei” (Fatima, Lourdes, Cestohovo, Goradje etc.). … Si vai! Iisus se adreseaza Mariei folosind expresia: “femeie” (Ioan II, 4; XIX, 26), ceea ce inseamna ca a mai fost casatorita, iar catolicii si ortodocsii conservatori si depasiti cred ca a ramas fecioara. Textul nu poate suferi interpretari, fiindca se stie ca la iudei cuvantul “femeie” era comun, fecioria a fost si a rmas o calitate a femeii. Dumnezeu a zidit barbat si femeie (nu fecioara, Facere II, 22-23), s-a nascut dusmanie intre samanta raului si femeie (Facere III, 15), ingerii se adreseaza:femeie (Ioan XX, 12-13) graieste si consemneaza Scriptura. Deci expresia femeie (doamna) este o demnitate, un mod de adresare, de cinstire, un apelativ care se afla in limbajul tuturor popoarelor. Daca pe Maica Domnului, cum s-a vazut, unii dintre catolici au trecut-o in legenda, n-a scapat nici Iosif. Artistii, sub influenta doctrinei apusene, medievale si moderne, au pictat pe “batranul” Iosif (de aproape 90 de ani) ca pe un tanar viguros langa Sfanta Fecioara, tulburand imaginea reala despre nasterea coplesitorare de la Duhul Sfant (Luca I, 35). 

Indoieli, neintelegeri si contestari asupra nasterii au existat la ereticii primelor secole (Nestorie socotea pe Maria simpla femeie, nascatoare de om), dar Biserica a precizat invatatura curata: “… s-a intrupat din Fecioara Maria si s-a facut om…”. Maica Domnului a pastrat calitatea de fecioara pentru ca nu a creat o fiinta, Iisus, fiindca nu a stiut de barbat… (Luca I, 34), ci Duhul Sfant, datator de viata, a umbrit-o (Luca I, 35) si in ea s-a intrupat Fiul lui Dumnezeu.

Taina cea din veac ascunsa si de ingeri nestiuta (Col. I, 26). Confundand mijlocirea cu mantuirea, adeptii sectanti ataca: Nu exista alt mijlocitor intre om si Dumnezeu, decat Iisus Hristos (I Tim II, 5). Perfect adevarat: numai Iisus Hristos este mijlocitorul intre Dumnezeu si om (I Tim. II, 6-7), dar El a fost, in acelasi timp, Dumnezeu si izbavitor. El este plinirea credintei noastre in raport Dumnezeu-om (Evr. IX, 28). 

Maica Domnului nu inlocuieste pe Hristos in mijlocire si in cult (Ioan II, 5) ci mult poate rugaciunea mamei pentru imblanzirea Stapanului (Matei XV, 25-28). Sfanta Fecioara nu tine locul Fiului ci din ea s-a intrupat Mesia (Matei I, 19, 21-23) si este Nascatoare de Dumnezeu-om. Nici icoana ei nu este chipul-intrupat, ci transparenta ei. 

Cultul statuilor “madonei” din Apus, ca si exagerarile iconoclastilor au nascut noi conceptii si tot atatea indoieli.

Invocarea corecta pentru mijlocire este: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne (nu mantuieste-ne) pe noi. Si nu le este destul demonizatilor vremii si satanistilor sectanti ai veacului acesta tagaduirea celor de mai sus, ci trec la atacul “rudelor”, aratand: Iisus a mai avut “frati”, iar Maria nu poate fi inteleasa ca fecioara, ci a mai avut si alti barbati si alti copii, Iisus fiind doar “intai-nascut…” (Matei I, 25; XII, 55; Marcu VI, 3; Luca III, 23). Toti sectantii se considera “frati” dupa a lor credinta. In Vechiul Testament, ca si in Noul Testament, frate este un cuvant cu mai multe sensuri: nepot, var, ruda apropiata, de acelasi sange (consangeni sau neam-semintie). Este exemplu convingator al lui Avraam cu nepotul (fiul fratelui) sau Lot (Facere XIV, 12) si caruia ii spunea si “frate…” (ah, adelphos, Facere XIII, 8). 

In textele invocate se vorbeste despre aceste rude dupa trup ale Mantuitorului regasite in cuvintele “fratii” Sai (Fapte XII, 17).

De asemenea, tot in Noul Testament se gasesc mai multe femei cu nume Maria, cu fiii lor (Matei XXVII, 55-56; XXVIII, 1; Marcu XV, 40, 47; XVI, 1; Luca XXIV, 10; Ioan XIX, 25).

In ceea ce priveste “ordinea” nasterii, traducerea corecta a textului biblic este Unul nascut, Singurul-nascut. Expresiile invocate “pana ce…” sunt naïve, n-au rost in discutiile despre persoana Mantuitorului, Fiul Tatalui, trimis din iubire pentru rascumpararea noastra (Ioan III, 16). Problema mariologiei nu este nici noua, nici incheiata. De la Nestorie, care nu intelegea intruparea Domnului si tagaduia feioria Mariei, pana la secte care nu vad in nastere decat un simplu fapt biologic, discutiile au degenerat. Biserica Rasaritului a marturisit dintru inceput ca “din Fecioara Maria, Fiul lui Dumnezeu s-a facut om”. Batranul Iosif este barbatul providentei, “cel drept” (Matei I, 19), unchiul Mariei, destul de in varsta (86 ani) si s-a logodit cu Sfanta Fecioara (a luat-o la sine in virtutea levirantului biblic-mozaic) pentru a-i salva onoarea si viata. Auzind ca este gravida a vrut sa o lase, insa ingerul Domnului i-a dezvaluit secretul ca Duhul Sfant a umbrit-o si Cel ce se va naste… Emanuel se va chema (Matei I, 20-24). 

A ramas fecioara si dupa nastere fiindca “n-a cunoscut barbat” (Luca I, 34), iar Fiul lui Dumnezeu-intrupat este nascut din veci, de aceeasi fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant. Prin intrupare nu s-a limitat fiinta Dumnezeiasca, ci a fost si a ramas eterna. Mai mult, firea omeneasca s-a indumnezeit si a primit vesnicia prin invierea trupului Mantuitorului. Si daca Fiinta lui Iisus a ramas neschimbata prin intrupare, tot astfel fecioria Maicii Domului a ramas nealterata prin nasterea trupeasca a Fiului lui Dumnezeu.

Asadar iata cateva motive ale Preacinstirii Sfintei Fecioare:

1. A fost aleasa de Dumnezeu (Facere) si profetita sa ramana fecioara si dupa nastere (Isaia VI, 14; Ieremia XXXI, 21);
2. A cinstit-o Sfanta Treime: Dumnezeu-Tatal a ales-o; Dumnezeu-Fiul s-a intrupat din ea; Dumnezeu-Sfantul Duh a umbrit-o (Luca I, 35);
3. Maica Domnului este mai cinstita decat ingerii: Bucura-te “cea plina de dar”, a fost inchinarea cea dintai a Arhanghelului Gavriil (Luca I, 28);
4. Au binecuvantat-o toate mamele, prin gura Elisabetei, ca cea aleasa intre femei (Luca I, 28). A cinsit-o Elisabeta: “Domnul este cu tine…” (Luca I, 40-43);
5. A venerat-o multimea, fericind-o pentru Prunc, pentru nastere si alaptare (Luca XI, 27-28);
6. Au respectat-o apostolii (Ioan XIX, 26-27);
7. Insusi Domnul are grija sa-i asigure viata linistita (Ioan XIX, 27) si sa respecte porunca a V-a (Iesire XX, 12);
8. A fost si a ramas din neam imparatesc pentru eternitate (Matei I, 1-17; II, 2), dar smerita (Luca I, 48);
9. Este intaia intre sfinti langa Tronul dumnezeirii (Maleahi III, 1; Isaia LXI, 10); Ps. 44, 11;
10. Ea insasi ne-a asigurat ca pentru smerenia ei s-a coborat cerul pe pamant si iata de acum “ma vor ferici toate neamurile” (Luca I, 48);
11. Sf. Fecioara este intaia mijlocitoare si permanent mangaietoare, iar la judecata de apoi va sta de-a dreapta Fiului (Ps. XLIV, 10-11; Matei XX, 23);
12. Nu putem trece cu vederea faptul ca, la poporul roman, cultul Fecioarei s-a confundat cu cinstirea Patriei (Alma-mater), cu cea mai raspandita balada “Miorita” – “maica-fecioara” – in variante provinciale. Odata cu formarea poporului roman, colindele stravechi – o autentica dovada a supravenerarii Maicii Domnului – au contribuit la formarea limbii strabune, avand in centru preacinstirea Fecioarei si adorarea Fiului ei si Dumnezeul nostru Iisus Hristos.

Mai mult, Biserica a randuit, tot pentru preacinstirea Maicii Domnului si adorarii Fiului, praznice imparatesti (Bunavestire, Nasterea, Intrarea in Biserica, Adormirea) si sarbatori speciale: Omoforul, Soborul Precestei etc.

Click aici pentru Minunile Maicii Domnului

Levitic 16:1-8

1.	După moartea celor doi fii ai lui Aaron, care au murit când au adus foc străin înaintea feţei Domnului, a grăit Domnul cu Moise;
2.	Şi a zis Domnul către Moise: “Spune lui Aaron, fratele tău, să nu intre oricând în locaşul sfânt de după perdea, înaintea curăţitorului celui de pe chivotul legii, ca să nu moară, că deasupra capacului Mă voi arăta în nor.
3.	Iată rânduiala după care trebuie să intre Aaron în locaşul sfânt: cu un viţel, jertfă pentru păcat, şi cu un berbec pentru ardere de tot.
4.	Să se îmbrace cu hitonul de în sfinţit, să aibă pe trupul lui pantaloni de in, să fie încins cu brâu de in şi să-şi ia şi chidar de in: acestea sunt veşmintele sfinţite; dar să-şi spele tot trupul său cu apă şi numai aşa să se îmbrace cu ele.
5.	Iar de la obştea fiilor lui Israel să ia din turma lor doi ţapi de jertfă pentru păcat şi un berbec pentru arderea de tot.
6.	Să aducă Aaron. pentru sine viţelul de jertfă pentru păcat, ca să se cureţe pe sine şi casa sa.
7.	Apoi să ia cei doi ţapi şi să-i pună înaintea feţei Domnului la uşa cortului adunării.
8.	Şi să arunce Aaron sorţi asupra celor doi ţapi: un sorţ pentru al Domnului şi un sorţ pentru al lui Azazel.
9.	După aceea să ia Aaron ţapul, asupra căruia a căzut sorţul Domnului, şi să-l aducă jertfă pentru păcat,
10.	Iar ţapul asupra căruia a căzut sorţul pentru Azazel să-l pună viu înaintea Domnului, ca să săvârşească asupra lui curăţirea şi să-i dea drumul în pustie pentru ispăşire, ca să ducă acela cu sine nelegiuirile lor în pământ neumblat.

Există o referire uimitoare in Talmud referitoare la porţile celui de-al Doilea Templu.

“Patruzeci de ani inainte de distrugerea templului (adica 30 e.n.) sorţul nu a iesit pentru partea dreapta, nici panglica purpurie nu a devenit alba, nici lumina cea mai de la apus nu s-a aprins; si porţile de la heikhal (locul sfant din templu) s-au deschis de la sine, pana ce Rabbi Yochanon ben Zakkai le-a mustrat. I-a spus [templului]:

‘O heikhal, heikhal, de ce te alarmezi? Stiu preabine ca esti  destinat sa fii distrus, pentru ca Zechariah ben Iddo a profetit deja despre tine ‘Deschide-ti porţile, o Libane, pentru ca focul va devora cedrii’ (Zech. 11:1).’

–Talmud Bavli, Yoma 39b

Este, de asemenea, important a se observa cum referirea din Talmud se face pentru evenimente ce s-au intamplat la aproape 40 de ani inainte de distrugerea celui de-al doilea templu. Al doilea templu a fost distrus in anul 70 e.n. Data acestui eveniment a fost in jurul anului 30 e.n. care este exact perioada in care Iisus (din Nazaret) a fost jertfit in Ierusalim.

Usile foarte masive ale templului s-au deschis de la sine. Exista un scriitor evreu secular ce descrie cum usile s-au deschis de la sine.

La aceeasi sarbatoare (Pastele)… poarta dinspre rasarit a curtii interioare a templului, care era din alama, si extrem de grea, si care se inchidea cu greutate de douazaeci de barbati, si care era asezata pe o baza armata cu fier, care avea buloane fixate foarte adanc in pardoseala solida, care era facuta in intregime dintr-o singura piatra, a fost vazuta ca s-a deschis ca din proprie vointa cam in jurul orei sase din noapte.

-Josephus; Razboaiele Evreilor 6.5.3

Noul Testament prezinta cum valul templului s-a rupt de sus pana jos:

Matei 27:50-54

50.	Iar Iisus, strigând iarăşi cu glas mare, Şi-a dat duhul.
51.	Şi iată, catapeteasma templului s-a sfâşiat în două de sus până jos, şi pământul s-a cutremurat şi pietrele s-au despicat;
52.	Mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat.
53.	Şi ieşind din morminte, după învierea Lui, au intrat în cetatea sfântă şi s-au arătat multora.
54.	Iar sutaşul şi cei ce împreună cu el păzeau pe Iisus, văzând cutremurul şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte, zicând: Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu era Acesta!

Cu adevarat s-a petrecut un eveniment cu miraculos cu aproape patruzeci de ani inainte de distrugerea templului in anul 70 e.n. Pasajul talmudic de mai sus descrie, de asemenea, si doua alte evenimente incredible. Dupa moartea lui Mesia, lumina de la apus a incetat sa mai arda. Flacara vesnica “Ner Tamid” nu s-a mai aprins in Sfanta Sfintelor. De asemenea, sortul nu a mai cazut in partea dreapta si panglica purpurie nu s-a mai albit timp de aproape patruzeci de ani inainte de distrugerea templului.

Sorţul a fost aruncat pentru Azazel, sau ţapul ispasitor de Yom Kippur. Doi ţapi au fost alesi iar sorţul intotdeauna cadea pe ţapul din dreapta. Dupa moartea lui Mesia, sorţul a fost aruncat si ţapul din stanga a fost ales pentru “a purta pacatele neamului in salbaticie”. Era si o panglica purpurie legata in jurul gatului tapului ispasitor. Panglica dintotdeauna se albea ca un semn ca pacatele neamului erau iertate.

Isaia 1:18

“Veniţi să ne judecăm, zice Domnul

“De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul,
ca zăpada le voi albi,
şi de vor fi ca purpura,
ca lâna albă le voi face.”

Panglica purpurie a incetat sa se albeasca la aprox 40 de ani inainte de distrugerea Templului. Iisus a fost executat la 40 de ani inainte de distrugerea templului. Inregistrarile din Talmud descriu acele evenimente incredibile ce s-au intamplat dupa rastignirea lui Iisus, Mesia.

sursa

01. Samanta femeii care va zdrobi capul sarpelui

Profetia
[Facerea 3:15] Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul.

Implinirea
[Galateni 4:4] Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, …

[Evrei 2:14] Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, …

[Evrei 2:15] Şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa.

[Coloseni 1:13] El ne-a scos de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în împărăţia Fiului iubirii Sale, …

[Apocalipsa 20:10] Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor.

02. Urmasul lui Avraam: samanta in care toate neamurile vor fi binecuvantate

Profetia
[Facerea 12:3] Binecuvânta-voi pe cei ce te vor binecuvânta, iar pe cei ce te vor blestema îi voi blestema; şi se vor binecuvânta întru tine toate neamurile pământului

[Facerea 22:18] Şi se vor binecuvânta prin neamul tău toate popoarele pământului, pentru că ai ascultat glasul Meu.

[Facerea 26:4] Voi înmulţi pe urmaşii tăi ca stelele cerului şi voi da urmaşilor tăi toate ţinuturile acestea; şi se vor binecuvânta întru urmaşii tăi toate popoarele pământului, …

Implinirea
[Matei 1:1] Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.

[Evrei 2:16] Căci, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat.

03. Urmasul lui Isaac

Profetia
[Facerea 17:19] Iar Dumnezeu a răspuns lui Avraam: “Adevărat, însăşi Sarra, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac şi Eu voi încheia cu el legământul Meu, legământ veşnic: să-i fiu Dumnezeu lui şi urmaşilor lui … .

Implinirea
[Luca 3:34] Fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, …

04. Urmasul lui Iacov

Profetia
[Numerii 24:17] Îl văd, dar acum încă nu este; îl privesc, dar nu de aproape; o stea răsare din Iacov; un toiag se ridică din Israel şi va lovi pe căpeteniile Moabului şi pe toţi fiii lui Set îi va zdrobi.

[Numerii 24:19] Din Iacov se va scula Cel ce va stăpâni cu putere şi va pierde pe cei ce vor rămâne în cetate.

Implinirea
[Matei 1:2] Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi pe fraţii lui; …

05. Vine din tribul lui Iuda

Profetia
[Facerea 49:10] Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni împăciuitorul, Căruia se vor supune popoarele.

Implinirea
[Luca 3:33] Fiul Aminadav, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda.

06. Urmas pe tronul lui David

Profetia
[Isaia 9:6] Şi mare va fi stăpânirea Lui şi pacea Lui nu va avea hotar. Va împărăţi pe tronul şi peste împărăţia lui David, ca s-o întărească şi s-o întemeieze prin judecată şi prin dreptate, de acum şi până-n veac. Râvna Domnului Savaot va face aceasta.

Implinirea
[Luca 1:32] Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său.

07. Uns si Vesnic

Profetia
[Daniel 9:25] Să ştii şi să înţelegi că de la ieşirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului şi până la Cel-Uns – Cel-Vestit – sunt şapte săptămâni şi şaizeci şi două de săptămâni; şi din nou vor fi zidite pieţele şi zidul din afară, în vremuri de strâmtorare.

[Psalmi 44:9] Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi.

[Psalmi 44:10] Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale;

[Psalmi 101:25] Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, că anii Tăi, Doamne, sunt din neam în neam.

[Psalmi 101:27] Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne şi toţi ca o haină se vor învechi şi ca un veşmânt îi vei schimba şi se vor schimba.

[Psalmi 101:28] Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor împuţina.

Implinirea
[Luca 1:33] Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.

[Evrei 1:9] Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceea Te-a uns pe Tine, Dumnezeule, Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi.

[Evrei 1:12] Şi ca un pe un veşmânt le vei strânge şi ca o haină vor fi schimbate. Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor sfârşi.

08. Nascut in Betleem

Profetia
[Miheia 5:1] Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei.

Implinirea
[Luca 2:4] Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David.

[Luca 2:5] Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată.

[Luca 2:7] Şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei.

09. Vremea Nasterii Lui

Profetia
[Daniel 9:25] Să ştii şi să înţelegi că de la ieşirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului şi până la Cel-Uns – Cel-Vestit – sunt şapte săptămâni şi şaizeci şi două de săptămâni; şi din nou vor fi zidite pieţele şi zidul din afară, în vremuri de strâmtorare.

Implinirea
[Luca 2:1] În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea.

[Luca 2:2] Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria.

10. Nascut din Fecioara

Profetia
[Isaia 7:14] Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel.

Implinirea
[Luca 1:26] Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, …

[Luca 1:27] Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.

[Luca 1:30] Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.

[Luca 1:31] Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.

11. Uciderea pruncilor

Profetia
[Ieremia 31:15] Aşa zice Domnul: “Glas se aude în Rama, bocet şi plângere amară. Rahila îşi plânge copiii şi nu vrea să se mângâie de copiii săi, pentru că nu mai sunt”.

Implinirea
[Matei 2:16] Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi, trimiţând a ucis pe toţi pruncii care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai jos, după timpul pe care îl aflase de la magi.

[Matei 2:17] Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul:

[Matei 2:18] “Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii şi nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt”.

12. Fuga in Egipt

Profetia
[Osea 11:1] Când Israel era tânăr, Eu îl izbeam, şi din Egipt am chemat pe fiul Meu.

Implinirea
[Matei 2:13] După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă.

[Matei 2:14] Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt.

[Matei 2:15] Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: “Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”.

13. I s-a pregatit calea

Profetia
[Isaia 40:3] Un glas strigă: “În pustiu gătiţi calea Domnului, drepte faceţi în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru.

[Isaia 40:4] Toată valea să se umple şi tot muntele şi dealul să se plece; şi să fie cele strâmbe, drepte şi cele colţuroase, căi netede.

[Isaia 40:5] Şi se va arăta slava Domnului şi tot trupul o va vedea căci gura Domnului a grăit”.

Implinirea
[Luca 3:3] Şi a venit el în toată împrejurimea Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei, spre iertarea păcatelor.

[Luca 3:4] Precum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia proorocul: “Este glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui.

[Luca 3:5] Orice vale se va umple şi orice munte şi orice deal se va pleca; căile cele strâmbe se vor face drepte şi cele colţuroase, drumuri netede.

[Luca 3:6] Şi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu”.

14. Are un Inaintemergator

Profetia
[Maleahi 3:1] “Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va găti calea înaintea feţei Mele şi va veni îndată în templul Său Domnul pe Care Îl căutaţi şi Îngerul legământului pe Care voi Îl doriţi. Iată, vine!”, zice Domnul Savaot.

Implinirea
[Luca 7:24] Iar, după ce trimişii lui Ioan au plecat, El a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce aţi ieşit să priviţi, în pustie? Oare trestie clătinată de vânt?

[Luca 7:25] Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Oare om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce poartă haine scumpe şi petrec în desfătare sunt în casele regilor.

[Luca 7:26] Dar ce-aţi ieşit să vedeţi? Oare prooroc? Da! Zic vouă: şi mai mult decât un prooroc.

[Luca 7:27] Acesta este cel despre care s-a scris: “Iată trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu care va găti calea Ta, înaintea Ta”.

15. Precedat de Ilie

Profetia
[Maleahi 3:23] Iată că Eu vă trimit pe Ilie proorocul, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşătoare; …

Implinirea
[Matei 11:13] Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan.

[Matei 11:14] Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.

16. Numit Fiul lui Dumnezeu

Profetia
[Iasaia 9:5] Căci Prunc s-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie.

[Psalmi 2:7] Domnul a zis către Mine: “Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut! …

Implinirea
[Matei 3:17] Şi iată glas din ceruri zicând: “Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit”.

17. Slujeste in Galileea

Profetia
[Isaia 9:1] Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi.

[Isaia 9:2] Tu vei înmulţi poporul şi vei spori bucuria lui. El se va veseli înaintea Ta, cum se bucură oamenii în timpul secerişului şi se veselesc la împărţirea prăzilor.

Implinirea
[Matei 4:12] Şi Iisus, auzind că Ioan a fost întemniţat, a plecat în Galileea.

[Matei 4:13] Şi părăsind Nazaretul, a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon şi Neftali, …

[Matei 4:14] Ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice:

[Matei 4:15] “Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor;

[Matei 4:16] Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit“.

18. Ravna pentru Casa lui Dumnezeu

Profetia
[Psalmi 68:11] Că râvna casei Tale m-a mâncat şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea.

Implinirea
[Ioan 2:14] Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani.

[Ioan 2:15] Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele.

[Ioan 2:16] Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie.

[Ioan 2:17] Şi şi-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: “Râvna casei Tale mă mistuie”.

19. Vorbeste in pilde

Profetia
[Psalmi 77:2] Deschide-voi în pilde gura mea, spune-voi cele ce au fost dintru început, …

[Isaia 6:9] Şi El a zis: “Du-te şi spune poporului acestuia: Cu auzul veţi auzi şi nu veţi înţelege şi, uitându-vă, vă veţi uita, dar nu veţi vedea.

[Isaia 6:10] Că s-a învârtoşat inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii săi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi cu urechile să audă şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă la Mine şi să-l vindec“.

Implinirea
[Matei 13:13] De aceea le vorbesc în pilde, că, văzând, nu văd şi, auzind, nu aud, nici nu înţeleg.

[Matei 13:14] Şi se împlineşte cu ei proorocia lui Isaia, care zice: “Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea“.

[Matei 13:15] Căci inima acestui popor s-a învârtoşat şi cu urechile aude greu şi ochii lui s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă, şi Eu să-i tămăduiesc pe ei.

[Matei 13:34] Toate acestea le-a vorbit Iisus mulţimilor în pilde, şi fără pildă nu le grăia nimic,

[Matei 13:35] Ca să se împlinească ce s-a spus prin proorocul care zice: “Deschide-voi în pilde gura Mea, spune-voi cele ascunse de la întemeierea lumii“.

20. Va tamadui inimile zdrobite

Profetia
[Isaia 61:1] Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M-a uns să binevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor robiţi slobozire şi celor prinşi în război libertate;

[Isaia 61:2] Să dau de ştire un an de milostivire al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru;

[Isaia 61:3] Să mângâi pe cei întristaţi; celor ce jelesc Sionul, să le pun pe cap cunună în loc de cenuşă, untdelemn de bucurie în loc de veşminte de doliu, slavă în loc de deznădejde. Ei vor fi numiţi: stejari ai dreptăţii, sad al Domnului spre slăvirea Lui.

Implinirea
[Luca 4:18] “Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi,

[Luca 4:19] Şi să vestesc anul plăcut Domnului”.

[Luca 4:21] Şi El a început a zice către ei: Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre.

21. Respins de ai Sai (de evrei)

Profetia
[Isaia 53:3] Dispreţuit era şi cel din urmă dintre oameni; om al durerilor şi cunoscător al suferinţei, unul înaintea căruia să-ţi acoperi faţa; dispreţuit şi nebăgat în seamă.

Implinirea
[Ioan 1:11] Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit.

[Luca 23:18] Dar ei, cu toţii, au strigat, zicând: Ia-L pe Acesta şi eliberează-ne pe Baraba, …

22. Va fi Profetul

Profetia
[Deuteronomul 18:15] Prooroc din mijlocul tău şi din fraţii tăi, ca şi mine, îţi va ridica Domnul Dumnezeul tău: pe Acela să-L ascultaţi.

[Deuteronomul 18:18] Eu le voi ridica Prooroc din mijlocul fraţilor lor, cum eşti tu, şi voi pune cuvintele Mele în gura Lui şi El le va grăi tot ce-I voi porunci Eu.

Implinirea
[Ioan 6:14] Iar oamenii văzând minunea pe care a făcut-o, ziceau: Acesta este într-adevăr Proorocul, Care va să vină în lume.

[Ioan 7:40] Deci din mulţime, auzind cuvintele acestea, ziceau: Cu adevărat, Acesta este Proorocul.

[Luca 24:19] El le-a zis: Care? Iar ei I-au răspuns: Cele despre Iisus Nazarineanul, Care era prooroc puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor.

[Fapte 3:20] Ca să vină de la faţa Domnului vremuri de uşurare şi ca să vă trimită pe Cel mai dinainte vestit vouă, pe Iisus Hristos,

[Fapte 3:21] Pe Care trebuie să-L primească Cerul până la vremile stabilirii din nou a tuturor celor despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfinţilor Săi prooroci din veac.

23. Preot dupa randuiala lui Melchisedec

Profetia
[Psalmi 109:4] Juratu-S-a Domnul şi nu-I va părea rău: “Tu eşti preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec”.

Implinirea
[Evrei 5:5] Aşa şi Hristos nu S-a preaslăvit pe Sine însuşi, ca să Se facă arhiereu, ci Cel ce a grăit către El: “Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut”.

[Evrei 5:6] În alt loc se zice: “Tu eşti Preot în veac după rânduiala lui Melchisedec”.

[Evrei 5:10] Iar de Dumnezeu a fost numit: Arhiereu după rânduiala lui Melchisedec.

24. Intrarea triumfala in Ierusalim

Profetia
[Zaharia 9:9] Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei.

Implinirea
[Marcu 11:7] Şi au adus mânzul la Iisus şi şi-au pus hainele pe el şi Iisus a şezut pe el.

[Marcu 11:9] Iar cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau pe urmă strigau, zicând: Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!

[Marcu 11:11] Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi, privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece.

25. Laudat de copii

Profetia
[Psalmi 8:2] Din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă, pentru vrăjmaşii Tăi, ca să amuţeşti pe vrăjmaş şi pe răzbunător.

Implinirea
[Matei 21:15] Şi văzând arhiereii şi cărturarii minunile pe care le făcuse şi pe copiii care strigau în templu şi ziceau: Osana Fiului lui David, s-au mâniat,

[Matei 15:16] Şi I-au zis: Auzi ce zic aceştia? Iar Iisus le-a zis: Da. Au niciodată n-aţi citit că din gura copiilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă?

26. Nu este crezut

Profetia
[Isaia 53:1] Cine va crede ceea ce noi am auzit şi braţul Domnului cui se va descoperi?

Implinirea
[Ioan 12:37] Şi, deşi a făcut atâtea minuni înaintea lor, ei tot nu credeau în El, …

[Ioan 12:38] Ca să se împlinească cuvântul proorocului Isaia, pe care l-a zis: “Doamne, cine a crezut în ceea ce a auzit de la noi? Şi braţul Domnului cui s-a descoperit?“

27. Tradat de un prieten

Profetia
[Psalmi 40:9] Chiar omul cu care eram în pace, în care am nădăjduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea călcâiul.

Implinirea
[Marcu 14:10] Iar Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca să li-L dea pe Iisus.

[Marcu 14:20] Iar El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, care întinge cu Mine în blid.

[Marcu 14:21] Că Fiul Omului merge precum este scris despre El; dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului. Bine era de omul acela dacă nu s-ar fi născut.

28. Vandut pe treizeci de arginti

Profetia
[Zaharia 11:12] Şi le-am zis: “Dacă socotiţi cu cale, daţi-Mi simbria, iar dacă nu, să nu Mi-o plătiţi. Şi Mi-au cântărit simbria Mea treizeci de arginţi.”

Implinirea
[Matei 26:14] Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei,

[Matei 26:15] A zis: Ce voiţi să-mi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre? Iar ei i-au dat treizeci de arginţi.

29. Acuzat de martori mincinosi

Profetia
[Psalmi 34:10] S-au sculat martori nedrepţi şi de cele ce nu ştiam m-au întrebat.

Implinirea
[Marcu 14:56] Că mulţi mărturiseau mincinos împotriva Lui, dar mărturiile nu se potriveau.

30. Tacut in fata invinuirilor

Profetia
[Isaia 53: 7] Chinuit a fost, dar S-a supus şi nu şi-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere s-a adus şi ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, aşa nu Şi-a deschis gura Sa.

Implinirea
[Marcu 15:4] Iar Pilat L-a întrebat: Nu răspunzi nimic? Iată câte spun împotriva Ta.

[Marcu 15:5] Dar Iisus nimic n-a mai răspuns, încât Pilat se mira.

31. Scuipat si batut

Profetia
[Isaia 50:6] Spatele l-am dat spre bătăi şi obrajii mei spre pălmuiri, şi fata Mea nu am ferit-o de ruşinea scuipărilor.

Implinirea
[Matei 26:67] Şi au scuipat în obrazul Lui, bătându-L cu pumnii, iar unii Îi dădeau palme,

32. Urat fara temei

Profetia
[Psalmi 34:11] Răsplătit-au mie rele pentru bune şi au vlăguit sufletul meu.

[Psalmi 34:18] Să nu se bucure de. mine cei ce mă duşmănesc pe nedrept, cei ce mă urăsc în zadar şi fac semn cu ochii.

Implinirea
[Ioan 15:24] De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea; dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.

[Ioan 15:25] Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: “M-au urât pe nedrept“.

33. Moare pentru mantuirea noastră

Profetia
[Isaia 53:5] Dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre şi zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră şi prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat.

Implinirea
[Romani 5:6] Căci Hristos, încă fiind noi neputincioşi, la timpul hotărât a murit pentru cei necredincioşi.

[Romani 5:7] Căci cu greu va muri cineva pentru un drept; dar pentru cel bun poate se hotărăşte cineva să moară.

[Romani 5:8] Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea Lui faţă de noi prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoşi.

34. Rastignit impreuna cu raufacatorii

Profetia
[Isaia 53:12] Pentru aceasta Îi voi da partea Sa printre cei mari şi cu cei puternici va împărţi prada, ca răsplată că Şi-a dat sufletul Său spre moarte şi cu cei făcători de rele a fost numărat. Că El a purtat fărădelegile multora şi pentru cei păcătoşi Şi-a dat viaţa.

Implinirea
[Marcu 15:27] Şi împreună cu El au răstignit doi tâlhari: unul de-a dreapta şi altul de-a stânga Lui.

[Marcu 15:28] Şi s-a împlinit Scriptura care zice: Cu cei fără de lege a fost socotit.

35. Strapunse mainile si picioarele

Profetia
[Zaharia 12:10] Atunci voi vărsa peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului duh de milostivire şi de rugăciune, şi îşi vor aţinti privirile înspre Mine, pe Care ei L-au străpuns şi vor face plângere asupra Lui, cum se face pentru un fiu unul născut şi-L vor jeli ca pe cel întâi născut.

[Psalmi 21:18] Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele.

Implinirea
[Ioan 20:20] Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul.

[Ioan 20:25] Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.

36. Dispretuit, hulit si batjocorit

Profetia
[Psalmi 21:7] Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:

[Psalmi 21:8] “Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el”.

Implinirea
[Luca 23:35] Şi sta poporul privind, iar căpeteniile îşi băteau joc de El, zicând: Pe alţii i-a mântuit; să Se mântuiască şi pe Sine Însuşi, dacă El este Hristosul, alesul lui Dumnezeu.

[Matei 27:39] Iar trecătorii Îl huleau, clătinându-şi capetele, …

37. Este chinuit de sete

Profetia
[Psalmi 21:16] Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât.

Implinirea
[Ioan 19:28] După aceea, ştiind Iisus că toate s-au săvârşit acum, ca să se împlinească Scriptura, a zis: Mi-e sete.

38. Ii este dat otet sa bea

Profetia
[Psalmi 68:25] Şi mi-au dat spre mâncarea mea fiere şi în setea mea m-au adăpat cu oţet.

Implinirea
[Matei 27:34] I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; şi, gustând, nu a voit să bea.

[Matei 27:48] Şi unul dintre ei, alergând îndată şi luând un burete, şi umplându-l de oţet şi punându-l într-o trestie, Îi da să bea.

39. Ocarat

Profetia
[Psalmi 68:9] Că pentru Tine am suferit ocară, acoperit-a batjocura obrazul meu.

Implinirea
[Matei 27:44] În acelaşi chip Îl ocărau şi tâlharii cei împreună-răstigniţi cu El.

[Romani 15:3] Că şi Hristos n-a căutat plăcerea Sa, ci, precum este scris: “Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine, au căzut asupra Mea”.

40. Se roaga pentru dusmani

Profetia
[Psalmi 108:3] În loc să mă iubească, mă cleveteau, iar eu mă rugam.

Implinirea
[Luca 23:34] Iar Iisus zicea: Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac. …

41. S-au tras sorti pentru camasa Lui

Profetia
[Psalmi 21:20] Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi.

Implinirea
[Marcu 15:24] Şi L-au răstignit şi au împărţit între ei hainele Lui, aruncând sorţi pentru ele, care ce să ia.

[Ioan 19:23] După ce au răstignit pe Iisus, ostaşii au luat hainele Lui şi le-au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte, şi cămaşa. Dar cămaşa era fără cusătură, de sus ţesută în întregime.

[Ioan 19:24] Deci au zis unii către alţii: Să n-o sfâşiem, ci să aruncăm sorţii pentru ea, a cui să fie; ca să se împlinească Scriptura care zice: “Împărţit-au hainele Mele loruşi, şi pentru cămaşa Mea au aruncat sorţii“. Aşadar ostaşii acestea au făcut.

42. Parasit de Dumnezeu

Profetia
[Psalmi 21:1] Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? …

Implinirea
[Marcu 15:34] Şi la al nouălea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tălmăceşte: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?

[Matei 27:46] Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare, zicând: Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?

43. Nu va avea nici un os zdrobit

Profetia
[Psalmi 33:19] Domnul păzeşte toate oasele lor, nici unul din ele nu se va zdrobi.

Implinirea
[Ioan 19:33] Dar venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu I-au zdrobit fluierele.

[Ioan 19:36] Căci s-au făcut acestea, ca să se împlinească Scriptura: “Nu I se va zdrobi nici un os“.

44. Inmormantat laolalta cu cei bogati

Profetia
[Isaia 53:9] Mormântul Lui a fost pus lângă cei fără de lege şi cu cei făcători de rele, după moartea Lui, cu toate că nu săvârşise nici o nedreptate şi nici înşelăciune nu fusese în gura Lui.

Implinirea
[Matei 27:57] Iar făcându-se seară, a venit un om bogat din Arimateea, cu numele Iosif, care şi el era un ucenic al lui Iisus.

[Matei 27:58] Acesta, ducându-se la Pilat, a cerut trupul lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit să i se dea.

[Matei 27:59] Şi Iosif, luând trupul, l-a înfăşurat în giulgiu curat de in,

[Matei 27:60] Şi l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, şi, prăvălind o piatră mare la uşa mormântului, s-a dus.

45. Invie din morti

Profetia
[Psalmi 15:10] Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea.

[Psalmi 48:14] Ca nişte oi în iad sunt puşi, moartea îi va paşte pe ei.

[Psalmi 48:16] Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când mă va apuca.

Implinirea
[Marcu 16:6] Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus.

[Marcu 16:7] Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; acolo îl veţi vedea, după cum v-a spus.

[Fapte 2:31] Mai înainte văzând, a vorbit despre învierea lui Hristos: că n-a fost lăsat în iad sufletul Lui şi nici trupul Lui n-a văzut putreziciunea.

[Corinteni 15:4] Şi că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi, după Scripturi;

46. Se va inalta la dreapta lui Dumnezeu

Profetia
[Psalmi 109:1] Zis-a Domnul Domnului Meu: “Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”.

Implinirea
[Marcu 16:9] Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu.

[Marcu 14:62] Iar Iisus a zis: Eu sunt şi veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind pe norii cerului.

[Coloseni 3:1] Aşadar, dacă aţi înviat împreună cu Hristos, căutaţi cele de sus, unde se află Hristos, şezând de-a dreapta lui Dumnezeu; …

[Efeseni 1:20] Pe aceasta, Dumnezeu a lucrat-o în Hristos, sculându-L din morţi şi aşezându-L de-a dreapta Sa, în ceruri, …

[Evrei 1:3] Care, fiind strălucirea slavei şi chipul fiinţei Lui şi Care ţine toate cu cuvântul puterii Sale, după ce a săvârşit, prin El însuşi, curăţirea păcatelor noastre, a şezut de-a dreapta slavei, întru cele prea înalte, …

[Evrei 8:1] Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de Arhiereu care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri, …

[Evrei 10:12] Acesta dimpotrivă, aducând o singură jertfă pentru păcate, a şezut în vecii vecilor, de-a dreapta lui Dumnezeu, …

[Evrei 12:2] Cu ochii aţintiţi asupra lui Iisus, începătorul şi plinitorul credinţei, Care, pentru bucuria pusă înainte-I, a suferit crucea, n-a ţinut seama de ocara ei şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu.

[Fapte 7:55] Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu.

[Fapte 7:56] Şi a zis: Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu!

sursa: Pustnicul Digital

2. Semnul Crucii

sursa: “SECTOLOGIE sau Apararea Dreptei Credinte”
de P.I. DAVID, 1999

Părintele Paisie: Ascultă… Această Uniune Europeană este… În spatele ei se ascunde dictatura acestora… a sioniştilor! Ai înţeles ce se întâmplă? Dar Dumnezeu îl va transforma în bine (răul pe care plănuiesc să-l facă). Adică se vor dezmembra şi aceştia. Şi comuniştii (se referea la Uniunea Sovietică) câţi ani au fost la putere? S-au pregătit şaptezeci şi cinci de ani, dar nu au rămas la putere nici măcar şaptezeci – şaptezeci şi doi de ani… Sioniştii, ştiţi de câţi ani de pregătesc? De două sute cinzeci ani! Însă aceştia nici măcar şapte ani nu vor stăpâni…

Este vorba de religia sau credința baha’i apărută în Iran și care după cum se spune pe site-ul lor, ar fi a doua ca număr de adepți, după creștinism. Un “profet” Baha’u'llah este mesagerul lui Dumnezeu trimis pe Pământ. El are un tată Abdu’l-Baha la fel de sfânt ca și el, iar învățăturile lui sunt un fel de biblie baha’i. Cine dorește detalii poate să le găsească pe www.bahai.org.ro

Ce este interesant, este capcana prin care aceste lipitori se lipesc de creștinism, aducând numele lui “Cristos Isus” cum îi spun ei, la un nivel plat de învățător și proroc, de egal al lui Krișna, Mahomed, Budha, Moise, Avram etc. coborându-l pe Iisus Hristos Fiul Lui Dumnezeu în rândul unor fondatori învechiți. Iisus este folosit ca brand, nu este ceva nou, mai toate religiile susținând că nu sunt în contradicție cu creștinismul. Sincer imaginea care o văd este a unor șerpi ce încearcă să se încolăcească în jurul Crucii Lui Hristos, neștiind că, Crucea arde de Lumina izvorâtă din ea, arde tot ce-i putred și veninos!!!

Această religie este un talmeș-balmeș de idei preluate din diverse credințe, un haos pe care probabil dracul îl prepară cu un mixer și îl servește ca desert celor slabi, un instrument de căpiere și smintire.

Citez de pe spatele pliantului cu citate din această scrierile acestei religii: “Aceste extrase fac parte din învățăturile unei noi Manifestări, Baha’u'llah, al cărui nume înseamnă Gloria lui Dumnezeu. Învățăturile lui Baha’u'llah sunt astfel în perfectă armonie cu cele ale lui Hristos, dar ele se adresează condiției omenirii de astăzi.” Deci există un dar. Deci Creștinismul este învechit, omul nou de astăzi adaptat probabil unei noi ordini, are nevoi de nou. Adică voi credeți că Fiul Lui Dumnezeu și-a pierdut din Slavă??? Vai vouă. Sfârștul este aproape!

pliant față-verso

pliant față-verso.

oare românii sunt chiar așa un teren fertil?
oare credința strămoșească a murit?
chiar nu mai avem speranța mântuirii?
oare suntem pierduți în marea această de globalizare?
oare suntem proștii Europei și ai Lumii?

…îmi amintesc cum priveam cu părere de rău și tristețe reclama la acel compendiu de amanți celebri ce iese pe piață zilele acestea și în care Regina Maria are capitolul ei…

Doamne Ajută și iartă-i Doamne că nu știu ce fac!!!

sursa: CUVINTELE VII

Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa. Îi invit pe confrații unguri să facă un examen lucid al datelor aflate în joc. Afirm mai întâi că la data Trianonului nu a existat pe harta Europei o țară, un stat numit Ungaria. Ceea ce maghiarii numesc Ungaria Mare a fost o parte din imperiul habsburgic dată spre administrare Budapestei la 1867, gest prin care nu a apărut un stat nou, ci doar s-a efectuat o manevră politică neinspirată prin care curtea imperială de la Viena a încercat să evite soluția firească a unei federalizări a imperiului. Instituirea dualismului a grăbit prăbușirea imperiului habsurgic. A fost deșartă și contraproductivă speranța Vienei că tendințele separatiste ale popoarelor din imperiu pot fi anihilate sau măcar potolite pentru o vreme dacă la guvernarea țării va fi asociată una dintre aceste populații, transformând-o din entitate etnică asuprită în națiune asupritoare, privilegiată, alături de austrieci. Se poate spune că prin instaurarea dualismului austro-ungar, acceptat cu entuziasm de clasa politică ungară, între maghiari și idealurile revoluționarilor dela 1848 s-a produs o ruptură totală, maghiarii acceptând să coalizeze cu adversarul, împotriva aliaților firești, de odinioară. Ungaria a pierdut atunci și pe parcursul anilor următori foarte mult din simpatia internațională pe care o dobândiseră tinerii revoluționari maghiari ca luptători pentru libertate și dreptate la 1848.

Peste noapte, Imperiul habsburgic a devenit așadar Austro-Ungaria. Numai că în jumătatea de țară pusă la dispoziția Budapestei spre administrare, impropriu numită Ungaria Mare, etnicii maghiari erau cu câteva procente sub 40% din populație. Nici măcar în statul ungar care a dispărut la Mohaci, în 1527, maghiarii nu au fost o populație majoritară. Erau zone locuite de o majoritate ungurească și zone în care maghiarii erau minoritari sau cu totul inexistenți. Maghiarii nu au fost niciodată majoritari în propria țară, înainte de 1920.

Se poate spune că abia prin Tratatul de la Trianon ungurii ajung, pentru prima oară, să fie majoritari în propria țară și să se constituie într-un stat propriu zis național, iar nu multi-național! Dacă în tot răul e și un bine, e timpul ca în conștiința publică maghiară să-și găsească locul și acest adevăr. Îl mai enunțăm o dată: prin Tratatul de la Trianon re-apare pe harta lumii statul ungar, după aproape patru secole de la dispariția sa. Iar pentru prima oară în istoria maghiarimii, statul ungar s-a întemeiat pe o majoritate etnică maghiară, putând fi numit stat național!

De asemenea, se cuvine să ne aducem aminte cum s-a ajuns în 1867 la dualismul austro-ungar, pe care l-a „desființat” Trianonul: nu prin acte de vitejie pe câmpul de onoare militară și sacrificiu suprem – acte care altminteri nu au lipsit din istoria vecinilor noștri, ci printr-un act de cancelarie, rezultat al unor intrigi de culise. A fost opera cancelarului Bismarck, care încerca prin politicienii maghiari să submineze relațiile excelente dintre Franța și Austria. Politicienii maghiari i-au făcut jocul, astfel că în războiul franco-prusac din 1870-71, izbucnit la trei ani după instaurarea dualismului, Austria și-a încălcat cuvîntul dat și nu a mai intervenit în sprijinul Franței, așa cum se angajase prin tratate semnate anterior dualismului. Gest jenant pentru onoarea habsburgilor, datorat integral duplicității ministrului de externe maghiar…

Mai sunt și alte motive pentru a considera că apariția Austro-Ungariei s-a produs în condiții jenante pentru onoarea maghiară! Dualismul a fost o soluție politică bizară, artificială, tranzitorie, în mod evident fără viitor durabil. Această formulă, cu totul neobișnuită, nu putea dăinui și a generat în mod firesc soluția Trianon, pe care istoria a consemnat-o. O soluție sigur imperfectă, care i-a nemulțumit și pe români în anumite privințe, dar mult mai apropiată de realitatea faptelor, de imperativul justiției, decât dualismul.

Dacă e ceva de regretat, nu este dispariția Ungariei Mari, ci dispariția Imperiului habsburgic, a cărui federalizare – zic unii, dacă s-ar fi produs din timp, ar fi ridicat bariera cea mai sigură în fața apariției și expansiunii comunismului bolșevic, ar fi scutit omenirea de Primul Război Mondial… Deci și de al Doilea! În plus, o federalizare a Imperiului Habsburgic, pe care a împiedicat-o struțo-cămila numită dualismul austro-ungar, putea fi sămânța unei structurări la nivel european mai organic gândită și realizată decât cea de care avem azi parte… (Vezi viziunea lui Aurel Popovici asupra Europei.) La nevoie, putem discuta din această perspectivă cât de vinovată este față de întreaga omenire obtuzitatea unor politicieni unguri, care, la sfârșit de secol 19 și începutul următorului, nu au putut să vadă mai departe de fala lor stupidă de a se ști asociați ai Curții imperiale de la Viena. Asociați cum nu se putea mai păguboși…

Caracterul artificial al oricărui conglomerat etnic predispune la destrămare politică, iar regretul și nostalgia după Ungaria Mare, deși este de înțeles la nivelul semidoctului de pe uliță, nu credem că este cazul să genereze la nesfârșit ostilitate și spirit de revanșă. Asemenea resentimente sunt contrare unei judecăți corecte asupra istoriei, dar sunt potrivnice și intereselor autentic maghiare, vitale. Aceste interese vitale impun mai degrabă o strânsă conlucrare a românilor și maghiarilor, îndeosebi la nivelul forțelor politice propriu zis naționaliste, patriotice.

Alt motiv care tensionează relațiile dintre cele două state a început să fie invocat după 1990. A fost descoperit – sau, mai exact spus, inventat, de specialiștii cu care se consultă UDMR. Aceștia, citind cu lupa documentele legate de Proclamația de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, au descoperit că participanții la acea mare adunare și-au luat anumite angajamente pe care ulterior, inclusiv după 1990, nu le-au mai respectat. Anume angajamentul că în România de după 1 Decembrie 1918 toate minoritățile vor avea dreptul să-și păstreze identitatea națională prin folosirea limbii materne în școală, în justiție și administrație, prin participare la viața parlamentară și publică proporțională cu numărul persoanelor care aparțin acelei etnii. Angajamente generoase, la care eu, ca român, subscriu și azi.

De ce, totuși, nu au fost integral respectate aceste frumoase promisiuni? Simplu de ce: punându-și semnătura sub aceste promisiuni în numele poporului român, autorii proclamației au sperat că li se va alătura și semnătura vecinilor noștri, din toate cele patru zări! Au sperat că factorii de decizie politică din țările vecine vor promova aceleași principii! Nu puteau fi respectate principiile de la Alba Iulia în mod unilateral, numai de români, ci era firesc și obligatoriu să se instituie un raport de reciprocitate, de simetrie. Noi, românii, la Alba Iulia, precum și înainte și după, până azi, am sperat și tot sperăm ca românii din țările vecine să aibă parte de un tratament similar celui de care au parte în România minoritarii! Speranță deșartă!… După Trianon, în statul național numit Ungaria au rămas să trăiască ca minoritari peste 300.000 de români. În mai puțin de un secol s-a ales praful de ei: azi mai sunt numai 30.000, adică o zecime din românii noștri… O soartă asemănătoare au avut și alți minoritari: din 700.000 de etnici germani au mai rămas câteva zeci de mii, restul au dispărut! Nu atât prin emigrare, cât mai ales prin deznaționalizare, prin maghiarizare. Maghiarizarea germanilor s-a produs chiar și în România, imediat după 1945, prin comuniștii maghiari și prin biserica reformată, sub amenințarea că numai germanii (e vorba mai ales de șvabi) care se declară maghiari vor scăpa de deportarea în Siberia ca naziști…

Să amintim ce s-a întâmplat cu maghiarii din România, din Transilvania? Numeric, aceștia au crescut. Proporțional, au dat înapoi cu câteva procente. Dacă compari situația maghiarilor din România cu situația maghiarilor din Ungaria constați că declinul demografic din Ungaria nu i-a afectat și pe maghiarii din România!… Nota bene: este de ținut minte un calcul: dacă în România de azi s-ar aplica întocmai principiile de la Alba Iulia, iar fiecare naționalitate ar fi reprezentată în mod proporțional în viața politică, în Parlamentul României ar fi azi mult mai puțini maghiari și mult mai mulți români!

Pe maghiarii din Transilvania nu-i paște pericolul de a fi deznaționalizați prin românizare. Dacă procentul de români din Transilvania a crescut după 1918, acest fenomen nu s-a produs prin românizarea secuilor ori a maghiarilor, ci se datorează plecării germanilor, venirii unor români din alte ținuturi românești – olteni și, mai ales, moldoveni, precum și natalității mai bune a românilor.

În Transilvania după 1918 nu s-a dus o politică de deznaționalizare prin românizare, așa cum s-a dus înainte, dar și după 1918 în Ungaria. Budapesta a dus o politică de maghiarizare asupra tuturor minoritarilor, dar îndeosebi asupra românilor. Cu toate acestea cifra maghiarilor din Ungaria a bătut pasul pe loc sau în retragere! S-au împuținat germanii și românii din Ungaria, dar s-au împuținat și maghiarii! Numai țiganii s-au înmulțit și au căpătat o pondere în viața publică cu totul neașteptată, devenind, ca și în România, o problemă ce nu mai poate fi ocolită, ignorată. Lucrurile sunt arhicunoscute, nici nu e nevoie să aduc probe!

În fine, în ultima vreme s-a mai ivit un motiv pentru tensionarea relațiilor noastre: De ce românii și-au pus zi de sărbătoare la 1 Decembrie?… Chipurile, este o dovadă de cinism, făcând vizibilă dorința de a-i umili pe maghiari, pe concetățenii noștri maghiari, în primul rând. Cum să se recunoască ei, ca cetățeni ai României, în această zi? Ce să serbeze ei?!

Discuția pe acest subiect este neserioasă! Rar se întâmplă în lume când într-o țară ziua națională este pe placul tuturor! Bunăoară Franța, prin ziua de 14 iulie aduce regaliștilor francezi, nu puțini, amintirea unor masacre cumplite, nejustificate, rușinoase în absolut! La rigoare, și nu neapărat în glumă – glumă proastă? glumă bună?, am putea spune că maghiarii din România ar putea sărbători faptul că la 1 Decembrie au intrat sub ocrotirea unui sistem de protecție a minoritarilor care le-a asigurat maghiarilor din România o evoluție demografică mai bună decât a maghiarilor din… Ungaria!

Dar hai să vedem care sunt pericolele care-i pasc azi pe maghiarii din Transilvania? Firește, această întrebare eu unul mi-o pun în plan secundar, după ce fac inventarul pericolelor care îi pasc pe românii din Transilvania și din România. De douăzeci de ani – ca să nu mă plâng că și dinainte de 1990, am fost sensibil la acest subiect. Această preocupare nu mi-a făcut viața mai ușoară, dimpotrivă. De-a lungul anilor am identificat mai multe primejdii, sau provocări cum se numesc astăzi. Notă: Termenul provocare este nepotrivit, căci gestul provocării – bunăoară la un duel, are în el ceva cavaleresc, eroic, bărbătesc. Iar primejdiile cu care ne confruntăm azi sunt de cele mai multe ori ascunse, ocultate cu grijă, generate de ființe și instituții lipsite de demnitate, de cavalerism și onoare, impulsionate de o josnicie fără seamăn în istorie. Fără să le fac acum un inventar, aceste primejdii le-am subsumat unui termen, unui cuvînt care nu a existat înainte de 1990: procesul de DEROMÂNIZARE!

Cu câțiva ani în urmă, la Sala Dalles, eu și colegii mei din Vatra Românească am organizat o dezbatere publică pe acest subiect: DE-ROMÂNIZAREA ROMÂNIEI… În ce constă această deromânizare? Din păcate ea afectează toate nivelurile și toate componentele vieții naționale. Nu e cazul să intrăm în detalii… Pot fi găsite pe www.ioncoja.ro, precum și într-o mulțime de materiale care circulă pe Internet. Nimeni nu se mai ostenește și nici nu îndrăznește, în fața evidențelor, să nege realitatea dureroasă a acestui proces…

În Ungaria se vorbește, de asemenea, de o DE-MAGHIARIZARE A UNGARIEI. Se vorbește de mai multă vreme și în termeni mai dramatici. Se pare că vecinii – era să zic frații noștri din Vest, sunt cu un pas mai aproape de buza prăpastiei… Nu avem niciun motiv de bucurie dacă ungurii sunt mai expuși decât noi, atâta vreme cât primejdia este aceeași. Molohul, Fiara apocaliptică de care trebuie să ne ferim și noi, și ungurii, nu este una care, dacă va înhăța și mistui mai întâi pe unii dintre noi, se va sătura astfel și se va astâmpăra măcar pentru o vreme. Dimpotrivă, de îndată ce ne va înghiți pe unii dintre noi, ceilalți sunt în primejdie și mai mare. Iar ceea ce e de așteptat este ca soarta noastră să fie aceeași și concomitentă: DISPARIȚIA DE PE HARTA LUMII A ROMÂNIEI ȘI UNGARIEI!… Oameni buni, se lucrează la acest proiect, cu mult sîrg și cu mijloace dramatic de eficiente, deja cu rezultate pe măsură! Mergem în momentul de față în această direcție și foarte puțini dintre noi își dau seama!

Evident, dacă Ungaria dispare, România nu se va face mai mare! Și invers, dacă România, așa cum vor unii dintre marii sforari ai lumii, va dispărea, asta nu se va întâmpla în beneficiul Ungariei!… Cred că de aici trebuie plecat. Cei ce vor să facă ceva pentru salvarea neamului lor unguresc sau românesc trebuie, mai înainte de orice, să se pătrundă de acest adevăr: în viitorul apropiat, orice gest sau act de dezbinare între români și maghiari, orice adversitate între noi, nu poate produce decât un singur beneficiar, un singur câștigător: fiara numită eufemistic mondializare, societate deschisă, noua ordine mondială etc.

Firește, există un contencios între români și maghiari, moștenit din istorie, care nu este ușor de uitat și nici nu este cazul să-l dăm uitării. Trebuie doar dat puțin la o parte, lăsată pentru altădată, pentru vremuri mai bune, redeschiderea acestui contencios, după ce ne vom asigura că putem conta pe viitorul nostru. Altminteri ar fi de tot caraghiozlîcul să urcăm treptele eșafodului legați cu același lanț și înjurându-ne mai departe pe tema dreptului istoric al primului ocupant, al primului venit în Transilvania!… Puțin le pasă de aceste povești celor care vor veni după noi să impună dreptul celui mai nou ocupant! Dreptul ultimului ocupant! Dreptul celui puternic! Cum să nu prevaleze, dacă ne vom lăsa ocupați și chiar desființați?!

În fapt, România și Ungaria sunt țări ocupate deja! Au fost ocupate și sunt azi exploatate de același monstru fără nume, fără adresă de Email, fără firmă la poartă, fără poartă! Fără sediu! Difuz prin labirintul financiar al planetei. Nu suntem ocupați militar, de o armată care a apărut la hotarele țării și le-au luat cu asalt, bărbătește. Cinstit, aș zice. Ci suntem ocupați prin semnarea unor hârtii, a unor contracte și angajamente înrobitoare, aduse în serviete elegante, de indivizi îmbrăcați ca niște domni, care îți cer să-i tratezi ca pe niște gentlemani, iar cei mai mulți dintre noi chiar cred că au de-a face cu niște gentlemani, iar nu cu niște asasini plătiți, asasini economici, cum bine li s-a spus. Asasini deopotrivă politici, veritabili genocizi! Căci acești criminali plănuiesc să asasineeze popoare, vaste comunități multinaționale, distrugând și urâțind viața a sute de milioane de oameni.

Însă de aici vine, cel puțin pentru subsemnatul, și semnul cel bun al speranței. Asasinii aceștia s-au dezlănțuit nu numai împotriva noastră, ci acționează la scară planetară. Au o putere financiară și logistică fantastică, cum n-a mai avut nimeni în istorie. Mai mare decât puterea lor imensă nu este decât nebunia lor! Ei merg spre pierzanie, este lucru sigur! Dar pericolul este ca în prăbușirea lor luciferică să fie antrenată întreaga omenire! Să fie antrenate vaste și numeroase comunități nevinovate! Popoare și neamuri care vor să-și trăiască în tihnă șansa accesului la civilizație, la bunăstare și demnitate, sunt nevoite să-și târâie existența de azi pe mâine, fără niciun orizont metafizic, fără acces la idealitatea lumii. Printre aceste popoare, și noi, românii și maghiarii, suntem tot mai afund împinși de nevăzuții opresori.

Între noi, români și maghiari, nu există numai un contencios supra-încărcat, greu de soluționat în viitorul apropiat. Între noi mai există însă și câteva momente – din păcate nu foarte multe, dar suficiente ca sămînță a viitorului, evenimente desfășurate cu participarea unor naționaliști autentici, români și maghiari, între care nu funcționa niciun calcul politic mărunt, meschin, ci numai, în absolut trăită, nevoia de adevăr. Activiștii globalizării, alde Lucian Boia și alți istoriografi eiusdem farinae, ne-au ajutat să uităm ori să nu aflăm nicicum că între români și maghiari au existat și momente sau evenimente desfășurate sub semnul prețuirii și al deplinei identități, la nivelul cel mai important pentru istorie: la nivelul naționalismului autentic. La acest nivel maghiarii au fost sensibili, bunăoară, la marea tragedie pe care au trăit-o românii sub regele sperjur, dedicat trup și suflet Fiarei apocaliptice: asasinarea Căpitanului și a celor peste trei sute de camarazi ai săi, floarea junimii românești interbelice… Compasiunea maghiară pentru martiriul legionar o rememorăm în această pagină fugară ca pe un semn că soluția izbăvitoare ne este la îndemână și ne-o sugerează naționaliștii interbelici: mondializarea opoziției la mondializare! Altfel spus, în termenii legionari interbelici, va fi să răzbim organizând în replică INTERNAȚIONALA NAȚIONALIȘTILOR! Pe această baricadă românii și maghiarii vor avea de luptat și de murit umăr la umăr! N-am nicio îndoială că numai așa vom răzbi! Doamne, ajută!

În cetatea Viritului (Beirutului) locuia un creştin într-o casă, aproape de şcoala evreiască, şi avea o icoană pe care era zugrăvit chipul Domnului nostru Iisus Hristos. Iar după o vreme a vîndut casa aceea şi a cumpărat altă casă, luîndu-şi toate lucrurile afară numai de icoana Domnului, care a rămas acolo. Şi aceasta s-a făcut după rînduiala lui Dumnezeu. În acea casă unde era icoana Domnului s-a sălăşluit un evreu şi, aducîndu-şi lucrurile sale, locuia acolo, dar n-a văzut că icoana Domnului era în casă.

După cîtăva vreme a chemat la ospăţ pe alt evreu, prieten al său, şi, ospătînd amîndoi, evreul cel venit în vizită a privit spre peretele casei şi a văzut icoana Domnului, apoi a zis celui ce-l chemase: “Cum tu, fiind evreu, ţii în casă această icoană?”. Iar evreul care locuia acolo a început a se jura şi a se blestema, zicînd că pînă acum n-a văzut icoana acolo. Plecînd acel evreu, a clevetit la preoţii lor, spunînd că prietenul său are în casă icoana lui Iisus Nazarineanul. Şi toţi s-au umplut de mînie, dar au tăcut atunci pentru că se făcuse seară.

A doua zi s-a adunat mult popor şi împreună cu arhierei şi bătrîni au mers la casa unde era icoana Domnului. Şi intrînd înăuntru au găsit icoana pe care au scos-o afară şi au pus-o în mijlocul lor, zicînd: “Precum părinţii noştri au batjocorit pe Iisus, aşa şi noi să facem cu această icoană”. Şi au început a scuipa icoana şi a lovi chipul lui Iisus Hristos de o parte şi de alta. După aceea au zis: “Am auzit că părinţii noştri pe lemn L-au răstignit pe Iisus, deci să facem şi noi la fel cu această icoană”. Şi luînd piroane, le-au bătut în chipul Lui, în mîinile şi picioarele Lui şi punînd în trestie un burete de oţet l-au lipit de gura Domnului. După aceasta au adus o suliţă şi au poruncit unuia ca să împungă coasta Domnului.

Cum a lovit acela cu suliţa în icoană, îndată a început a curge sînge şi apă. Şi frică mare i-a cuprins pe toţi evreii care au văzut acea preamărită minune şi au umplut un vas din sîngele şi apa care au curs. Apoi au făcut sfat, zicînd: “Să aducem şchiopi, orbi şi îndrăciţi şi să-i stropim cu sîngele acesta şi de se vor vindeca toţi, vom crede şi noi în Cel răstignit, pentru că ne-a cuprins frica de minunea aceasta”. Au adus mai întîi un olog din naştere şi, cum l-au stropit cu sîngele cel curs din icoana lui Iisus Hristos, îndată a sărit ologul acela şi s-a făcut cu totul sănătos. După aceasta au adus nişte orbi pe care, stropindu-i cu sîngele lui Hristos, aceştia îndată au văzut. Apoi au adus o mulţime de îndrăciţi care s-au vindecat tot prin stropirea cu acel sînge. Despre aceasta s-a dus vestea în toată cetatea şi toţi au alergat să vadă minunea, aducînd pe bolnavii lor; pe cei slăbănogi şi uscaţi, pe cei care se tîrau şi toţi luau tămăduire de bolile lor. Atunci tot poporul evreiesc care era acolo a crezut în Domnul nostru Iisus Hristos şi, căzînd înaintea icoanei Domnului, au strigat cu lacrimi, zicînd: “Mărire Ţie, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, că faci minuni ca acestea. Mărire Ţie, Hristoase Dumnezeule, că deşi părinţii noştri Te-au răstignit, noi credem în Tine şi primeşte-ne pe noi care credem în Tine, Stăpîne”.

Toţi evreii din cetatea aceea, bărbaţi, femei şi copii, venind la episcop, l-au rugat cu tot dinadinsul să-i lumineze cu Sfîntul Botez. Şi i-au arătat episcopului icoana Domnului precum şi sîngele şi apa care au curs din ea, spunînd toate batjocurile care au fost făcute acelei sfinte icoane. Iar episcopul, văzîndu-i că s-au pocăit cu adevărat, i-a primit cu bucurie şi, învăţîndu-i sfînta credinţă, i-a botezat pe toţi, cu femei şi copii, iar şcoala lor a făcut-o Biserică Domnului nostru Iisus Hristos. Atunci a fost mare bucurie în cetatea aceea, nu numai pentru neputincioşii care au fost tămăduiţi, ci şi pentru necredincioşii evrei care s-au botezat, căci au primit sfînta credinţă pentru minunea care s-a făcut de icoana Domnului. Pentru aceasta, toţi, cu credinţă şi cu dragoste, să facă închinăciune sfintelor icoane, întru cinstirea şi mărirea chipului Ipostasului lui Dumnezeu, care s-a aflat în chipul omenesc al Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia, împreună cu Dumnezeu Tatăl şi cu Sfîntul Duh, I se cuvine de la toţi închinăciunea, în vecii vecilor. Amin.

Despre acelaşi subiect:
* Adormirea Maicii Domnului: spre ruşinarea şi îndreptarea jidovilor
* Sfîntul Vasile cel Mare şi evreii

Sa nu uitam si sa ne rugam lui Dumnezeu pentru dusmanii nostri de acum, si pentru cei ce au pierit atunci. Sa ni-i amintim zilnic chiar continuu. Sa-i purtam in rugaciune dorindu-le cu adevarat binele.

Si Dumnezeu ii va aduce in lumina. Sau ei, daca vor persevera in rautate vor ramane sau vor intra in intuneric.

Sa ne amintim cele 9 fericiri si ce a promis Dumnezeu.

Specific crestinilor ortodocsi este rugaciunea continua. Fara rugaciune nu mai suntem crestini decat cu numele ba chiar devenim luptatori impotriva lui Dumnezeu.

-Traian Basescu (fost marinar, fost primar al Bucurestiului, politician si Presedintele României?)
-Petre Roman (politician, fost Prim Ministru al Romaniei)
-Emil Constantinescu (profesor, fost presedinte al Romaniei?)
-Ion Iliescu (politician, fost presedinte al Romaniei si „personaj important al revolutiei din 89”)
-Nina Iliescu (sotia lui Ion Iliescu)
-Theodor Stolojan (fost Premier, economist, politician, fost lider al PDL si consilier Prezidential)
-Viorel Lis (fost primar al Bucurestiului, baron)
-Dinu Patriciu (presedintele Grupului Rompetrol, NV si membru important al PNL)
-Mihai Razvan Ungureanu (director SIE, istoric, politician, si fost ministru de externe)
-Ludovic Orban (fost ministru al Transporturilor, vicepresedinte PNL)
-Leonard Orban (Comisar European)
-Silviu Prigoana (parlamentar, om de afaceri si star TV, autodeclarat “Mândru că e Mason”)
-Adriana Bahmuteanu (nevasta lui Silviu Prigoană si star TV?)
-Nicolae Cajal (fizician, academic, politician si filantrop)

-Geo Saizescu (regizor de filme, scriitor si actor)
-Victor Ciutacu (jurnalist, redactor şef adjunct la Jurnalul Naţional, şi moderator la Antena 2)
-Iosif Sava (muzician, moderator radio si TV)
-Elan Schwartzenberg (om de afaceri care a devenit cunoscut după căsătoria cu Mihaela Rădulescu)
-Anna Lesko (cântăreată) (evreică?)
-Anamaria Prodan (star TV, fotomodel, cântăreată)
-Ginger Devil (actrită porno)
-Laura Andresan (prostituată faimoasă, un fel de Jenna Jameson a României, Jenna Jameson fiind una dintre cele mai celebre actrite porno evreice din lume)
-Mihaela Radulescu (star TV) (evreică?)

-Alina Plugaru (fotomodel)
-Razvan Vasilescu (actor)
-Alexandru Arsinel (comedian si actor)
-Ioana Maria Vlas (presedinte SOV Invest, Fondul Naţional de Investiţii – FNI)
-Ioan Stoica (fondatorul Caritas)
-Mircea Albulescu (actor, profesor, poet, membru al Uniunii Scriitorilor)
-Oana Sarbu (cântăreată, actrită)
-Andrei Blaier (regizor de filme si scriitor de scenarii)

-Andrei Zinca (regizor, manager de productie, actor, producător)
-Dan Pita (regizor de filme si scriitor de scenarii)
-Eugen Ovidiu Chirovici (economist, jurnalist, scriitor si Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România)
-Edmund Deda (compozitor)
-Ion Barbu (matematician si poet)
-Ion Cristinoiu (compozitor, conducător, instrumentist, orchestrator)
-Dan Bittman (cântăret, actor, star TV)
-Paul Goma (scriitor si mare dizident anti-comunist) (evreu?)
-Silviu Brucan (politician comunist si dizident, alanist politic si scriitor de cărti despre Comunism si Europa de Est)

-Adrian Severin (nepotul lui Silviu Brucan, politician, Europarlamentar, fost membru PD-L, membru actual PSD)
-Paul Cornea (istoric, critic, teoretician literar)
-Paula Iacob (avocată celebră în România)
-Magda Lupescu (curva si apoi sotia Regelui Carol al 2-lea)
-Alexandru Barladeanu (Presedinte al senatului, economist, politician, ministru, membru al Academiei Române)
-Sergiu Celac (politician si ministru de externe)
-Paul Soloc (moderator TV show, editor)
-Valeriu Lazarov (realizator TV)
-Ovidiu Ioanitoaia (jurnalist, sportiv)

-Emanuel Isopescu (jurnalist si moderator TV show)
-Dumitru Tinu (jurnalist si fost director al ziarului Adevarul)
-Maia Morgenstein (actrită)
-Haralamb Zinca (autor faimos)
-Horia Roman Patapievici (scriitor si filozof)
-Mihai Zisu (Ministru de Externe)
-David Marcian Bleahu (fost senator)
-Dolphi Drimer (patron, director si profesor la o universitate proprie)
-Oliviu Gherman (fost Presedinte al Senatului si ambasador în Franta)

-Dan Martian (presedinte al Camerei Deputatilor)
-Silviu Maior (ministru)
-Mircea Cosea (senator)
-Aurel Vainer (deputat)
-Victor Surdu (fost deputat si senator)
-Zoe Petre (istoric si consilier prezidential)
-Petru Berteanu (consilier prezidential)
-Mugur Isarescu (Guvernator al Băncii Nationale Române (BNR), fost prim ministru si membru al Academiei Române)
-Andrei Varga (fost ministru)

-Razvan Teodorescu (fost senator, ministru si profesor Universitar)
-Dumitru Mazilu (politician, „mare personaj” al revolutiei din 89 si spion civil)
-Vasile Gionea (fost jurist, deputat si presedinte al Curtea Constituţională a României)
-Gelu Voican Voiculescu (politician, fost vice prim ministru si ambasador)
-Bujor Sion (om de afaceri)
-Paul Everac (scriitor, director general al Televiziunii Române)
-Nicolae Melinescu (fost moderator TV show si director general al Televiziunii Române, spion civil)
-Horia Moculescu (pianist, interpret vocal, compozitor, mediator si moderator TV show)
-Alina Mungiu (politolog, activistă drepturi civile, academiciană, jurnalistă, scriitoare, comentator al scenei politice din România, profesoară în Bucuresti, fostă directoare a Televiziunii Române)

-Cristian Mungiu (regizor şi scenarist)
-Cecilia Stefanescu (scriitoare)
-Doru Dumitrescu (moderator TV show)
-Radu Naum (star TV)
-Dumitru Morosanu (moderator TV show, regizor de filme)
-Victor Ionescu (secretar general si presedintele tineretului PNTCD)
-Florin Bratescu (jurnalist si moderator TV show)
-Adrian Sarbu (om de afaceri, patronul postului TV, ProTV, Acasă, MTV România, Pro Cinema, Pro TV, Pro TV Internaţional, Sport.Ro si al agentiei de stiri Mediafax)
-Mihai Tatulici (jurnalist si scriitor)

-Andreea Esca (jurnalist si scriitor)
-Andi Moisescu (jurnalist si prezentator Stirile ProTV)
-Andrei Gheorghe (realizator, prezentator TV si Radio)
-Adrian Rosenberg (jurnalist ProTV)
-Aristide Buhoiu (jurnalist, reporter, moderator TV show)
-Marcel Avram (impresar, manager si organizator, director de ziar)
-Cornel Nistorescu (journalist si director al ziarului Eventimentul Zilei)
-Sorin Rosca Stanescu (journalist si director al ziarului Ziua)
-Adrian Halpert (editor si director al ziarului Click)

-Hadrian Mateescu (directorul ziarului Adevarul)
-George Arion (publicist, poet, autor)
-Gilda Lazar (actor)
-Sergiu Andon (politician, membru al Partidului Conservator)
-Geo Raetsky (moderator TV show)
-Radu Berceanu (fost ministru al comertului si senator)
-Victor Babiuc (politician, mason)
-Alexandru Sassu (politician, deputat, directorul actual al Televiziunii Române)
-Bogdan Teodoroiu (ministru)

-Trita Fanita (ministru)
-Octavian Stireanu (politician, deputat)
-Cristian Dumitrescu (politician, deputat, membru al Parlamentului European)
-Cazimir Benedict Ionescu (deputat, vice presedinte al “Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională”)
-Bogdan Niculescu Duvaz (deputat, politician si arhitect, membru CPUN si fost ministru)
-Sergiu Cunescu (mare lider prin PSD)
-Remus Opris (politician si psihiatru, un membru important în PNŢCD)
-Sorin Dimitriu (deputat si politician)
-Andrei Dimitriu (liderul SPP si SPTV)

-Ulm Spineanu (politician)
-Radu Ioanid (holocaustolog)
-Sorin Pantis (fost deputat si politician)
-Dan Crainerman (muzician)
-Tudor Caramfil (scriitor)
-Gheorghe Dumitrescu (fost compozitor, reprezentant al realismului socialist, scriitor la Muzica, Scânteia, Contemporanul şi România Liberă)
-Carmen Dumitrescu (director general al SIF Banat-Crisana)
-Mihai Calin (actor)
-Emanuel Valeriu (fost moderator TV show, membru CNA)

-Theodor Palady (pictor)
-Eugen Preda (publicist si comentator radio)
-Theodor Brates (scriitor, jurnalist la Televiziunea Română si redactor sef adjunct la redactia de stiri)
-Niculae Stoian (criminal, mâna dreaptă a lui Ceausescu, traficant de arme în Africa, s-a mutat mai târziu în Perth Australia)
-Vasile Lupu (membru PNTCD, fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor, fost deputat PNTCD, prim vicepreşedinte al PNŢCD Suceava)
-Romulus Antonescu (era în listă dar nu stim cine este)

Romanian Jews List 1 – Sursa: Wikipedia

Lucreţiu Pătrăşcanu
Gheorghe Gaston Marin

Teohari Georgescu
Emil Calmanovici
Martin Abern, Trotskyist activist
Radu F. Alexandru, politician
Colette Avital, politician
Olga Bancic, communist activist
Silviu Brucan, communist politician and dissident
Simion Bughici, communist politician
Iosif Chişinevschi, communist politician

Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist activist
David Fabian, communist activist
Max Goldstein, communist activist
Remus Koffler, communist activist
David Korner, Trotskyist activist
Alex Kozinski, judge
Serge Klarsfeld, anti-Nazi activist
Samuel Leibowitz, attorney
Karpel Lippe, Zionist activist

Vasile Luca, communist politician
Gheorghe Gaston Marin, communist politician
Nati Meir, politician
Alexandru Nicolschi, communist politician
Saul Ozias, communist politician
Ana Pauker, communist politician
Marcel Pauker, communist politician
Mircea Răceanu, diplomat and dissident
Leonte Răutu, communist politician

Mihail Roller, communist politician
Valter Roman, communist politician
Petre Roman, politician, prime minister, revolutionary figure
Solomon Tinkelman, communist activist
Leonte Tismăneanu, communist politician
Sorin Toma, communist activist
Ghizela Vass, communist activist
Belu Zilber, communist activist
Emil Bodnăraş, influential Romanian communist politician, an army officer, and a Soviet agent

Constantin Dobrogeanu-Gherea, Marxist theorist, politician, sociologist, literary critic
Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist militant
Max Goldstein, communist and convicted terrorist
Gelber Moscovici, communist and convicted terrorist
Leon Lichtblau, communist and convicted terrorist
Saul Ozias, communist and convicted terrorist
Constantin Sănătescu, general, prime minister
Nicolae Cajal, communist and “World War II war crimes” spreader
Constantin Pîrvulescu communist

Richard Wurmbrand, communist, evangelical sect leader, founder of “Voice of the Martyrs”
Ploughmen’s Front jewish communist movement led by Petru Groza (non-jewish Romanian tyrant)
Moses Rosen, chief rabbi of Romanian jews, communist activist
Alexandru Şafran, “human rights”, United Nations activist
Mihai Răzvan Ungureanu, historian, diplomat and politician, foreign minister of Romania 2004-2007
Calin Popescu Tariceanu, prime minister (jewish?)
Claudiu Saftoiu (president counselor, president of SIE, Romanian secret service)
Ana Adriana Săftoiu (president counselor, spokeswoman)
Mona Musca, ex-minister of culture (jewish?)

Lavinia Sandru, politician
Silviu Prigoana & Adriana Bahmuteanu, very famous and rich Romanian jewish couple

Listă de comunişti evrei din România – Wikipedia, enciclopedia liberă
Ana Pauker (Hannah Rabinsohn)
Marcel Pauker
Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg), colonel de Securitate
Iosif Chişinevschi (Iacob Broitman)

Liuba Chişinevschi (Liuba Broitmann), preşedinta UFDR
Gheorghe Pintilie (Pantelei “Pantiuşa” Bodnarenko; numele idiş necunoscut; Grünberg?), general de Securitate; soţia, Ana Toma
Avram Bunaciu (Abraham Gutman)
Leonte Răutu (Lev Oigenstein)
Miron Constantinescu (Meer/Meïr Kohn)
Moise Haupt, general
Laurian Zamfir (Laurian Rechler), general-colonel de Securitate
Valter Roman (Neuländer Erno), maior KGB
William Suder, general-maior, şef al serviciului de informaţii

Holban (Moscovitz), colonel, comandant al Securităţii Bucureşti
Valter Roman (Ernő Neuländer),
Mihai Dulgheru(Dulberger), Mihai, colonel de Securitate, inspector al penitenciarelor
Ştefan Koller, colonel de Securitate, comandant al închisorii Aiud
Czeller (Zeller), şef al Securităţii din Ardealul de Nord-Vest
Constanţa Crăciun (nume real necunoscut)
Ghizela Vass
Silviu Brucan (Samuil Brukner, Samuel Bruckner),
Mihai Roller, preşedinte al Academiei

Levin Bercovici
Max Goldstein
Mihail Bruhiş (Ştrul Pinhusovici Kofman, Kaufmann)
Leon Tismăneanu (Lev Moiseevici Tismeneţki)
Nicolae Goldberger (Goldberger Miklós)
Mauriciu Ştrul, comandant al Securităţii din Galaţi
Gheorghe Stoica (Moscu Cohn)
Leon Naş (Littman, Littmann)
Lupu Petre (Pressman, Pressmann)

Barbu Zaharescu (Zuckerman, Zuckermann)
Ştefan Voicu (Aurel Rottenberg)
Grigore Cotovschi
Ecaterina Abraham
Mihail Florescu (Iacobi)
Hillel Kohn
Pavel Cristescu (Kleinmann)
Sigi Beiner (Sigfried? Siegmund? Bainer, Bayner)
Michael Flexer (Flechser, Flachser)

Ofelia Manole
Simion Teigher (Teiger)
Simion Bughici
Gheorghe “Gaston” Marin (Gh. Grossmann)
Wassermann, Ilka, în conducerea Ministerului de Externe
Gutmann, Heinz, sef al serviciului secret civil
Lotar Rădăceanu (Würzer), iniţial lider social-democrat
Bădău (Braunstein), Alexandru, şeful sectiei de evidenţă a străinilor
Levin, fost ofiţer sovietic, şef al cenzurii

Voiculescu, Ervin (Erwin Weinberger), şef al serviciului paşapoarte
Stupineanu (Stapmann), şef al serviciului de spionaj
Emeric Stöffel, ambasador al României în Elveţia
Făinaru, Harry (Hersch Feiner), şeful legaţiei României în SUA
Lăzărescu (Baruch Lazarovici), însărcinat cu afaceri la Paris
Oieru (Scheffer, Schäfer), Simion, secretar de stat
Zeiger, Lev, director în Ministerul Educaţiei Naţionale
Costea (Zeider), Mirel, în 1944 şeful serviciului de informaţii al formaţiunilor de luptă patriotice, apoi şef la serviciul de cadre al PCR
Isidor Hollingher (Hollinger)

Ludovic Weiss
Tudor Sepeanu
Stefan Koller
Wilhelm Einhorn
Elisabeta Luca
Fanny Goldberger
Elisabeta Luca
Bogopolski, Haim
Lutenko, Moisei

Saevici, Faibisch
Frenkel, Isak
Lemkovici, Feiga
Gurevici, Herş Leib
Goldstein, Seiman
Bakal, Israil
Sielberman (Silbermann), Iosif
Faierstein (Feierstein, Feuerstein), Raia (Raisa?)
Kofman (Kaufmann?), Iakov

Morghenstern (Morgenstern), Izrail (Israel) Markovici
Zighelbaum (Ziegelbaum), Strul
Leibovici, Ştrul Abramovici
Kleiman (Kleinmann), Moisei Solomonovici
Vihrev, Abram Naumovici
Aritonovici, Sami
Ebner, Silvia
Aurel Baranga (Ariel Leibovici), inspector general al artelor
Marcel Breslaşu (Mark Breslauer), idem

Sorin Toma (Moscovici), la “Scânteia”
Alexandru Graur (Alter Brauer), lingvist
Silviu Iosifescu (Silvian!) (Samson Iosifovici)
Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz)
Eduard Mezincescu (Mezingher, Mesinger)
Samoilă (Samuel Rubinstein/Rubenstein), administrator la “Scânteia”
Liman (Lehmann), Horia, la “Scânteia”
ing. Schnapp, directorul “României libere”
Jehan, Mihai (Michael Jakob), sef al societăţii de filme
Ovid S. Crohmălniceanu (Moise Kahn), critic literar
Tertulian, N. (Nathan Veinstein/Weinstein), critic literar
Ion Călugăru, scriitor
Vitner, Ion (Jakob Winter; Wittner?), scriitor
Weigel, profesor la Universitatea Bucureşti
Veronica Porumbacu (Scherfelberg), poetă
Nina Cassian (Renée Annie Cassian), poetă

List 3 – Sursa: Wikipedia

A

Aaron Aaronsohn
Angelica Adelstein-Rozeanu
Felix Aderca
Radu F. Alexandru
Jean Ancel

B
Ury Benador
Aristide Blank
Victor Brauner

Nicolae Bretan
Mauriciu Brociner
Silviu Brucan

C
Nina Cassian
Paul Celan
Andrei Codrescu
Sergiu Comissiona

E

Sorel Etrog

F
Wilhelm Filderman
Iancu Fischer
Barbu Fundoianu

G
Moses Gaster
Alma Gluck
Leo Goldhammer G cont.

Alexandru Graur
Ernest Grunfeld

H
Clara Haskil

I
Idel Ianchelevici
Marcel Iancu
Petre Iorgulescu-Yor
Barbu Iscovescu

Iosif Iser

J
Alexandru Jar

K
Béla Kun

L
Irving Layton
Liviu Librescu
Gherasim Luca

Isac Ludo
Lupu Petre
Radu Lupu

M
Alexandru Mandy
Norman Manea
Silvia Marcovici
Solomon Marcus
Nati Meir

Radu Mihăileanu
Alexandru Mirodan M cont.
Maia Morgenstern

O
Zigu Ornea

P
Saşa Pană
Ana Pauker
Julius Popper

R
Reuven Ramaty
Moses Rosen
Constantin Daniel Rosenthal

S
Alexandru Şafran
Oscar Sager
Iosif Sava
Mihail Sebastian

Dumitru Solomon
Nicolae Steinhardt
Nicolae Stroe

T
Leonte Tismăneanu
Godell Ţukerman
Tristan Tzara

V
Aurel Vainer

Ilarie Voronca

W
Elie Wiesel
Richard Wurmbrand

Z
BELLU ZILBER
More self-declared jews
FELICIA ANTIP
MARIA BANUS

VICTOR BARLADEANU
TIBERIU BENEDEK
MIRIAM BERCOVICI
LIVIU BERIS
MATY BLUMENFELD
ARTHUR BRENNER
ADA BRUMARU
NICOLAE CAJAL
STEFAN CAZIMIR

MARC CLARIAN
MARIA CONSTANTIN
RADU COSASU
EMIL COSTIN
DOREL DORIAN
DOLPHI DRIMER
HARRY ELIAD
LEONIE WALDMAN¬ELIAD
ALEXANDRU ELIAS

B. ELVIN
HEINRICH FALIC
IANCU FISCHER
AUREL GIROVEANU
TICU GOLDSTEIN
MOISE HELD
TOMA HIRTH
MIREL ILIESIU
STEFAN IURES

ITIK KARA
SOLOMON MARCUS
PAUL B. MARIAN
ALEXANDRU MANDY
VICU MANDRA
DAN MIZRAHI
MAIA MORGENSTERN
PRIM RABIN DR. ERNEST NEUMANN
ERICH NUSSBAUM

ZIGU ORNEA
ALBERT POCH
LAURENTIU PROFETA
EMANUEL REICHER
RADU NICHITA RAPAPORT
MARCEL SARAGEA
IOSIF SAVA
EUGEN SEGAL
SANDRA SEGAL

IULIAN H. SORIN
TUDOR STERIADE
AUREL VAINER
HENRI WALD
TEODOR WEXLER
HENRI ZALIS

Jews responsible with the 1989 Romanian “Revolution”

-Iulian Vlad (army general and head of Deparment of State Security)
-Silviu Brucan (Brukner) (owner of Romanian communist newspapers, supporter of Ana Pauker (other jew) and the killing of all Romanian elites such as Bratianu, Iuliu Maniu, etc)

-Victor Stănculescu (army general and defense minister)
-Teodor Brateş (Nicolschi’s brother in law, revolutionist)
-Cazimir Ionescu (panic instigator, revolutionist)
-Cico Dumitrescu (panic instigator, rear-admiral)
-Ion Iliescu (main revolutionary figure, president)
-Petre Roman (main revolutionary figure, prime-minister)
-Gelu Voican Voiculescu (vice prime-minister)
-Mihai Drăgănescu (vice prime-minister)
-Mugur Isărescu (foreign affairs minister, ambasador of Romania in USA and governor of Romanian National Bank)

-Ioan Aurel Stoica (minister of construction)
-Nicolae Militaru (army general and defense minister)
-Sergiu Celac (politician and foreig minister)
-Mihai Chiţac (army general-lieutenant and internal minister)
-Moldoveanu Ioan Jean (army general-lieutenant, vice internal minister and head of Romanian police)
-Dan Marţian (revolutionist)
-Alexandru Bârlădeanu (government general secretary imposed by the communist regime from Moscow)
-Adrian Severin (minister of state for reform and relations with parliament)
-Corneliu Bogdan (secretary of state in foreign affairs ministry)

-Teodor Stolojan (finance minister)
-Eugen Dijmarescu (minister of economy and finance)
-Mihai Şora (minister of education)
-Victor Babiuc (expert in Constitutional comission, minister of justice, internal minister)

Sursa: BadPolitics si http://stiri.ronatvan.com

- Parinte Nicolae, va solicitam sa vorbim despre avort si despre consecintele acestuia. Prima intrebare ar fi in istoria omenirii si in istoria poporului roman femeile au facut avorturi?

- In vechime, femeile practicau avortul. Dar nu erau crestine iar in vremurile acelea avortul era un accident, nu era o regula, cum a devenit astazi, in prezent, se omoara mai multi copii decat se nasc. O femeie naste un copil si omoara opt, naste trei si omoara douazeci. Parintele Cleopa a descoperit cel mai mare numar de avorturi, 55, cincizeci si cinci! De retinut ca avorturile sunt provocate de femeile botezate, spovedite si cununate de noi. Adica avorturile le savarsesc ortodocsii, astfel de oameni suntem noi! De regula, ucid prunci nenascuti acei oameni, barbati si femei, ca barbatii sunt mai vinovati decat femeile, aflati sub o oarecare influenta: de la vecini, de la cunoscuti, de la rude, de la televizor, de la cabinetul de planing familial, de oriunde, mai ales de la propria comoditate. Eu cred ca inmultirea avorturilor este un varf de lance indreptat impotriva poporului nostru si impotriva credintei noastre. Pentru ca, observati, tehnica avortului si celelalte tehnici opritoare de la viata vin din Occident. Inainte, aceasta tehnica a imputinarii neamului venea de la Istambul. Turcii, prin tributul de copii pe care ni-l impuneau, au reusit sa micsoreze neamul nostru.

- Se stie, si mereu ati spus la conferintele pe care le-ati tinut in tara, ca romanii au un numar extrem de mare de avorturi in raport cu marimea populatiei. Se pare ca sunt 15-16 milioane de avorturi oficiale in cei 16 ani de asa zisa libertate.

- Nu. In cei 16 ani post decembristi sunt inregistrate 17.200.000 de avorturi. Asta inseamna aproape numarul populatiei ramase in tara. Daca tinem cont ca din 22 milioane vreo 4 milioane de romani au plecat peste granita, rezulta ca au ramas 18 milioane, ceea ce inseamna ca au fost ucisi atatia prunci cati oameni mai sunt acum in Romania.

- De ce, oare de ce, noi, popor ortodox, cu o veche traditie a familiei, am ajuns in aceasta situatie incredibila?

- Sa stiti ca nu conteaza numarul de copii nascuti, ci numarul de copii crescuti, educati si destinati imparatiei lui Dumnezeu, raiului. In schimb se contabilizeaza numarul de avorturi. Nu este important cati copii ai, ci cati ai omorat. O femeie poate sa nasca un copil si atat. Poti avea 18 copii dar sa ucizi unul si, dintr-odata, intri in randul criminalilor. Si nu crima in sine e problema cea mai grava, ci lipsirea copilului de lumina dumnezeiescului botez. Crima e un rau cumplit, dar marele rau, nerezolvabil, ramane lipsirea pruncului de botez.

- Revin la intrebarea de mai inainte: de ce se comit la noi in tara atat de multe avorturi?

- Din doua motive: lipsa de credinta si comoditatea. Daca am avea credinta in Dumnezeu nu am omori chipul Lui in om.

Nu e mai comod sa scapi de un prunc sau sa nu zamislesti copii, decat sa nasti? A naste un copil inseamna sa-l porti 9 luni in burta, sa faci unele tratamente, sa iei calciu daca e nevoie, sa stai blocat in casa, apoi sa-ti pierzi somnul, sa depui efort de ingrijire si protejare a copilului nascut.

- Totusi sunt altii, alte popoare, care dispun de comoditati mai mari decat noi, prin prosperitate si nivel de trai, si nu sunt campioni mondiali la avorturi.

- Nu sunt campioni la avorturi cu chiureta, pentru ca asta mai si doare, dar sunt de departe campioni la prezervative si la anticonceptionale. E un alt fel de ucidere. Opunerea la viata e mai grea decat eliminarea vietii. Prezervativul inseamna a te opune vietii, a te opune momentului cand Dumnezeu vrea sa sadeasca suflet intr-un corp conceput de barbat si femeie.

- Pilulele antibaby, anticonceptionalele, sunt tot otravuri ucigase.

- Da, pentru ca ele nu sunt anticonceptionale, ci sunt avortive. Daca ar fi anticonceptionale, ar conduce la alt fel de pacat, dar sunt avortive, omoara copilul pana in 14 zile.

- Mai devreme ati spus ca tehnicile pentru uciderea pruncilor si insistenta privind folosirea lor vin din Occident E de inteles ca turcii voiau sa ne reduca numarul ca sa ne poata stapani mai usor. Acum traim intr-o alt fel de lume. Credeti ca occidentalii au acelasi interes de a ne stapani?

- Acelasi! De pilda, Brancoveanu nu a murit cum se spune. El era un bun crestin si a avut cu calaul o discutie despre credinta, dar a fost condamnat pentru inmultirea neamului romanesc.

Cand vorbea cu calaul despre ortodoxie, era deja condamnat si sentinta oricum se aplica. Nu a fost silit sa treaca la mahomedanism. Turcii se multumeau cu birul si peschesurile, uneori profanau biserici, dar cam atat. Din cauza asta, romanii, pe atunci, au inceput sa construiasca biserici cu usile joase, ca sa nu intre paganii cu caii. Dar nu cunoastem presiuni sa treaca romanii la islamism. Au existat domnitori si boieri lingai care au trecut de buna voie la mahomedanism. Dar problema lui Brancoveanu nu a fost aceasta, ci para ca inmulteste neamul romanesc. Sigur ca l-a inmultit. Ca exemplu, el a avut 11 copii, 7 fete si 4 baieti. Era bogat si nu punea biruri grele asupra supusilor, a creat o viata lejera in Tara Romaneasca, drept pentru care oamenii au facut copii. Politicienii de astazi, ministri, parlamentari, demnitari sunt criminali pentru ca nu grijesc de bunul mers al vietii poporului, nu se ocupa sa creeze o ambianta, conditii de a naste copii. Pruncii nu se nasc pe garla. Ei se nasc intr-o casa, intr-un climat de siguranta care, din pacate, lipseste in Romania.

- Aveti dreptate, ar trebui ca statul sa protejeze cumva viata oamenilor pe care ii guverneaza.

- Sigur, dar macar sa fim lasati in pace. Noi nu suntem lasati in pace sa ne cream singuri conditiile de care avem nevoie, ci suntem „razboiti’ permanent cu diverse probleme.

- Daca la noi pacatul avortului are proportie de masa, catastrofala, oare nu in aceeasi masura si larga cuprindere apasa si pedepsele de sus? Cum vedeti dumneavoastra urmarile acestei inmultiri incredibile a pruncuciderilor?

- Urmeaza pieirea! Dumnezeu priveste si pe cei drepti si pe cei pacatosi ia fel, ploua la fel peste toti, rasare soarele si-i lumineaza si-i incalzeste fara osebire pe credinciosi si pe necredinciosi. Dumnezeu ne priveste ca pe im tot La judecata vom veni cu neamul nostru, nu separat. Vom fi judecati ca persoane, dar in neamul nostru. Daca un neam se opune lui Dumnezeu, lupta impotriva Lui, are ca viitor pieirea! Ar fi o nadejde la poporul roman sa scape, dar e stapanit de acest pacat ingrozitor. Un pacat asa de mare langa traditii asa de frumoase, langa credinta jertfelnica si marturisitoare.

- Un paradox!

- Da. Suntem tara cu 543 de manastiri, cu peste 6.000 de calugari, tara cu cele mai multe Liturghii, tara cu cele mai multe biserici pe metrul patrat. Suntem tara cu oameni ce pot sta in genunchi nopti intregi, tara care, in anumite momente ale istoriei, a salvat Sfantul Munte iar acum salveaza Occidentul prin credinta, tara in care toti oamenii luminati isi pun nadejdea.

Ei bine, tara aceasta trebuie distrusa, sa ramana o suprafata cu paduri, cu iarba verde, cu autostrazi, un loc unde se face turism si atat. In biserici si manastiri se va admira arta, nu se va cauta Liturghia, spoiala, nu esenta. Sunt si acum ghizi de manastiri care vorbesc exclusiv despre arta constructorilor si zugravilor de biserici, impuie capul pelerinilor cu istorie, fara sa le spuna nimic despre Liturghiile savarsite acolo. Au existat chiar hotarari de genul: „Nu mai slujim in biserica aceasta, ca se afuma pictura”. Daca s-ar ridica din mormant ctitorul bisericii si ar auzi asa ceva, imediat ar darama locasul. Ctitorul n-a pictat-o ca sa nu se mai slujeasca, ci ca sa fie Sfanta Liturghie continuu. In teologia ruseasca exista o afirmatie care nu e fondata, anume ca, la sfarsitul lumii, toate bisericile se vor transforma din materie in imaterial si se vor ridica la cer, e vorba de bisericile in care s-a slujit Liturghia. Va dati seama ce valoare liturgica mantuitoare are biserica! Ei afirma, dar nu au temei teologic. Dar faptul ca afirma nu e putin lucru.

- Revin la o idee discutata mai inainte referitoare Ia pacat: desfranarea, discoteca, televizorul, carciuma sunt si ele cauze ale inmultirii avorturilor?

- Acelea nu sunt cauza, ci constituie numai incitarea. Cauza sta in cele pe care le-am spus mai devreme: lipsa de credinta si comoditatea. Un om cu credinta nu omoara pe nimeni. Din pacate, in tara la noi, oamenii care nu mai ucid prunci au ramas tiganii. De aceea si urmeaza sa ne stapaneasca.

In Apocalipsa se vorbeste despre Gog si Magog, rasa galbena, care ne vor stapani. Si asa va fi. Occidentul este plin de chinezi, japonezi, negri, indieni, pe care ii stimam, pe care ii consideram chipul lui Dumnezeu chiar daca nu sunt crestini, dar care pun mana pe noi. Fara sa avem nimic contra lor, noi avem ceva contra noastra, pentru ca noi cunoastem adevarul, suntem crestini de doua mii de ani, lucru cu care ne mandrim aiurea, fara sa fie si bine. Noi suntem crestini de la botezul nostru, nu de doua mii de ani. Ce importanta are ca poporul meu este crestin de doua milenii iar eu sunt un nenorocit si un nemernic? Rusii au fost crestinati cu o mie de ani dupa noi. Ei bine, rusii merg la Liturghie si stau incremeniti, nici macar nu se aseaza in genunchi, ci incremenesc pe toata desfasurarea slujbei, asa traiesc ei Liturghia.

Fiecare popor este ceea ce ramane, nu ceea ce a fost, nu gloria trecuta e importanta, ci inaltimea trairilor prezente.

- Cum credeti ca ne putem salva, cum putem iesi de sub incidenta acestui pacat care a cuprins tot neamul, avortul?

- Pacatul avortului nu a cuprins toti oamenii, dar a cuprins tot neamul. Asta fiindca aceia care nu fac avorturi nu lupta contra avortului, nu se debaraseaza de ceea ce se intampla in jur. Spre exemplu, presedintele tarii, el ar trebui sa spuna: „Personal sunt contra avortului, desi legea prevede altfel”. Asta s-ar cuveni pentru orice demnitar, ministru, parlamentar, ca sa fie un exemplu moral in fata poporului. Dar ei nu o fac. O sa spun un lucru grav, pentru care pot fi si criticat si condamnat: nu mai exista scapare! Decat daca am reusi o intoarcere de 180 de grade. Ceea ce e foarte greu. Nu mai exista scapare pentru popor, exista scapare doar pentru persoanele particulare care vor sa inteleaga.

- Cum, noi, ca neam, nu mai avem nici o sansa?

- Nu, nu mai avem! Asta e parerea mea.

- De ce nu mai exista sanse. Parinte?

- Cand cancerul e generalizat, urmeaza o singura scapare, minunea.

- Mila lui Dumnezeu…

- Mila lui Dumnezeu nu mai e, nu poate sa fie. Nebunia e asa de mare incat Dumnezeu si sa vrea sa te ajute, nu mai e drept sa o faca. Daca il ataci pe Dumnezeu direct, daca te lupti cu El nebuneste nu ai nici o sansa. Astazi, la Liturghia din biserici vin 4,3 la suta dintre romanii ortodocsi, iar acestia reprezinta 97,7 la suta din populatia romaneasca a tarii, in noaptea de Pasti merg pana la 28 la suta la biserica, raman la liturghie 12 la suta iar ceilalti pleaca la petreceri. In asemenea conditii nu trebuie sa nadajduim ia vreo minune. Stiti din Vechiul Testament discutia Patriarhului Avraam cu Dumnezeu, Doamne, daca ar fi 45 de drepti, dar 30, dar 20, apoi cand cifra a scazut sub zece nu a mai indraznit sa prelungeasca negocierea cu Dumnezeu. Acolo unde lipsesc dreptii, nu are rost sa mai indraznim a face negocieri cu Dumnezeu. Cand suntem rapusi de un pacat generalizat, ce sa mai negociezi, ar insemna sa fim obraznici si indolenti.

- Parinte, totusi, la Ninive era gata sa fie distrusa cetatea, ca la Sodoma. Profetul Iona a ridicat glasul, au facut toti pocainta si pericolul a fost inlaturat.

- De acord. Numai ca la noi nu mai are cine sa ridice glasul. Pentru ca preotii sunt produsul poporului. Nu are rost sa mai discutam asta. Daca preotii ar fi picati din cer, da, ar fi o sansa. Acolo, la Ninive, au avut de-a face cu Iona, trimisul direct al lui Dumnezeu. Dar aici nu mai are cine.

- Acolo si poporul a avut constiinta pacatului si a pocaintei…

- Eu am sa va spun un caz din istorie. In secolul XV, la Florenta, in Italia, era unul Savonarola, un calugar teribil. El a predicat asa de puternic, incat a adus la pocainta un popor destrabalat, au ajuns la sac si la cenusa. incepeau privegherile seara si le terminau dimineata. A rezolvat multe pacate. Oamenii stiau ce aspecte dogmatice practicau, cunosteau morala, totul. A reusit. Pana intr-un anumit moment, cand a predicat impotriva jocurilor de noroc si a jocurilor cu pietre foarte populare in Florenta anilor 1490. Mai mult, a predicat impotriva clerului corupt, in special contra papei Alexandru al VI-lea Borgia, care practica simonia si impotriva unor nobili, fapte care i-au atras excomunicarea si un proces inchizitorial devastator. A pierdut tot orasul, si-a pierdut si viata. Oamenii nu au putut renunta complet la pacat. Asa se intampla si la noi acum.

In anul 1998, daca ati auzit, dupa Campionatul Mondial de Fotbal, doua sute de mii de oameni au asteptat 12 ore, in Piata Universitatii din Bucuresti, de la 4 dupa amiaza pana la 4 dimineata, sa-i intampine pe fotbalistii romani care veneau de la Paris. In schimb, in noaptea de inviere, crestinii vin la biserica la ora 12 si pleaca la 12,30. Raman bisericile aproape goale si ei se duc la mici, la discoteci, la chefuri. Pastele are o importanta de jumatate de ora pentru ei. Nu-i condamn pe acei oameni, nu spun ca ei sunt mai pacatosi ca noi, dar ei n-au inteles.

Diferenta dintre ei si cei 4,3 la suta care stau in biserica este de vointa. Noi deosebim oamenii in buni si rai, drepti si pacatosi, invatati si neinvatati, impartirea nu e corecta. Oamenii se impart in doua mari categorii: care vor si care nu vor. Cei care vrem nu inseamna ca suntem sfinti, ci nadajduim ca la vrerea noastra. Dumnezeu va pune mila Lui. Asta-i diferenta, pentru asta exista Biserica: un spital unde se trateaza pacatosii. Neintelegerea bisericii duce la sminteala. De ce e atacata Ortodoxia? Pentru ca incearca sa faca voia lui Dumnezeu.

- Ce semnificatie are faptul ca multimi uriase ii asteapta pe fotbalisti si-i aplauda?

- Ca dumnezeul romanilor e fotbalul, dar nu al tuturor romanilor, ci numai al celor nebuni. De data asta impartiti-i in zdraveni la cap si in nebuni. Cei zdraveni sunt oameni care vor sa se mantuiasca iar nebunii sunt aceia care nu mai vor Asta nu inseamna ca ei nu sunt oameni buni. La doi metri de noi avem tangenta cu oameni care nu vor sa mearga la biserica, dar care sunt buni la inima. Te ajuta, iti da, iti trec cu vederea, dar nu vor sa vina la Dumnezeu. Au o limita, un baraj in suflet. Si nu-i permis sa faca asa ceva, nu ne dau voie Eminescu, Iorga, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Brancoveanu, Matei Basarab, Vasile Lupu, acestia ne interzic sa ne comportam astfel, ne rusineaza pentru ca suntem scuipatori in obrazul lui Hristos. Stim acest lucru si il stiu si ei, pentru ca avem religie in scoli, dispunem de multe carti. Eu, cand intru intr-o librarie, ma cutremur de ceea ce vad: constat cate carti n-am citit, cate s-au scris si pot fi cunoscute.

- Parinte, poate fi infiripata credinta intr-un suflet numai prin vointa?

- Nu numai prin a vrea, dar incepe prin a vrea. Hristos a intrebat de atatea ori: „Vrei sa te faci sanatos?” Unuia care zacea de 38 de ani, intrebarea asta „vrei sa fii sanatos?” ii pare aiurea, nelalocul ei. Dar Hristos a rostit-o. Fiindca El pune accentul pe libertatea vointei omului.

- Totusi, daca ar vrea poporul nostru, daca ar proceda ca la Ninive, nu s-ar putea salva?

- Ba da. Dar mai exista aceasta putere? Ce zice? Ca, in vremea din urma, se va lua harul, asta inseamna ca se va lua puterea de a vrea.

- Cum, vor fi lasati oamenii sub ispitirea sataniceasca?

- E ceva care se sfarseste. Ai vrea sa vrei si nu mai poti sa vrei, asa se defineste aceasta sfarseala. Femeile, de pilda, ca ele sunt mai sensibile, in loc sa rezolve problema avorturilor punand ceva in loc, fac pomelnice cu Ion si Ioana, Ion, Ioana, Ion, Ioana, umpland liste intregi cu aceste nume. Cineva a adus la biserica 62 astfel de nume. Si-au „botezat”, numai ele stiu cum, copiii avortati si au inceput sa faca parastase pentru ei. Asta e alta nebuniei.

- Ce ar trebui sa puna, de fapt, in loc?

- Copii. Nu neaparat sa faca, daca nu mai pot, ci sa actioneze impotriva avorturilor, sa-i convinga pe altii sa lase pruncii in viata. Ori noi, la doua minute, comitem pacatul asta in tara.

La trei minute auzim: „La vremurile astea il mai nasti?”

La patru minute se repeta tirada: „Nu esti zdravana la cap! Sa mai cresti inca un copil?”

Dupa ce ca suntem criminali, nenorociti si prosti, continuam sa-i convingem si pe altii sa omoare! In loc sa sarim de gatul ei, sa o pupam, sa o laudam, sa o incurajam pe aceea care are sarcina, ii cerem sa devina ucigasa. Ne-am tampit de tot! Daca ar invia stramosii nostri si i-am pune de o parte iar pe cei actuali i-am aseza de alta parte, nu s-ar recunoaste unii cu altii.

Adevarul e ca nu ne mai recunoastem stramosii, dar nici macar semenii contemporani.

- Imi amintesc din Pateric un cuvant care spune ca Dumnezeu ii lasa pe om sa pacatuiasca, sa coboare in tunele intunecate, pentru ca sa aiba de unde se intoarce, pe genunchi si pe coate, inapoi la lumina.

- De acord. Dar nu la sfarsitul lumii. Ceea ce spun Sfintii Parinti e valabil in toata istoria, insa noi traim acum ultimele vremuri care nu se stie cat vor dura, trei mii de ani, trei ani sau trei zile, nu stim. La caderea Constantinopolului, Dumnezeu le-a mai dat ortodocsilor 20 de ani ragaz sa-si revina. Cum? Timur Lenk, aparut din desert, i-a invins pe turci, l-a luat pe Baiazid, care isi propusese sa dea ovaz calului pe altarul catedralei din Roma, l-a pus intr-o cusca si apoi l-a omorat. Astfel au primit grecii ortodocsi un rastimp de 20 de ani, dar tot nebuni au ramas, si tot mandri…

Parintele Nicodim Mandita a vorbit mult despre cauzele caderii Constantinopolului, cetatea Ortodoxiei. Si la ora actuala inca se mai spera in revenirea Sfintei Sofia la statutul de catedrala ortodoxa, in conditiile in care orasul are acum 14 milioane de turci si 12 mii de ortodocsi. In Istambul, preotii, in afara de patriarh, n-au voie sa umble imbracati in reverenda, decat daca sunt turisti, dar si aceia risca foarte mult. Acolo, astazi, mitropolitii, episcopii, arhimandritii umbla in costum si cravata. Va dati seama, de la 1453 pana in 2006, nu s-a rezolvat problema cetatii care a fost inima Ortodoxiei. De ce? Din cauza unor pacate grave pe care ortodocsii le-au savarsit in capitala lor.

- Comparand pacatele, putem conchide ca vom pati si noi ceea ce a suferit Constantinopolul?

- Noi nu mai avem ce pati. Ce sa patim mai rau decat este? In momentul in care nu mai poti creste o gaina in curtea ta, ca sa ai cu ce te hrani, ce poti pati mai rau?

- Totusi purtam o discutie duhovniceasca si nu o putem incheia fara nici o speranta…

- Intr-adevar, fara nici o speranta! Am nadejde, daca mai am putere. Or, poporul nostru e vlaguit de lipsuri materiale, de saracie si, mai ales, de pacate si patimi. In al doilea rand, a produs preoti in care nu se mai bizuie, are si preoti buni, dar au ramas putini, ce mai pot face acestia?

Apoi, daca ii iei la bani marunti pe cei 4,3 la suta credinciosi care vin la biserica, vei observa ca multi sunt cu mintea la interese, la alte lucruri, nu la Liturghie. Dar… dar, daca mai exista putere pentru a vrea o schimbare scepticismul meu nu e valabil.

Insa eu nu vad puterea, unde mai e, in ce consta ea? Unii triumfa, as zice, se gadila, la ideea ca bisericile sunt pline, dar uita ca lipsesc un milion de biserici si un milion de preoti in Romania.

Uitam ca suntem 11 mii de preoti la 22 milioane de oameni, uitam ca toti copiii, cu unele exceptii, care invata religie la scoala, umplu discotecile.

Vine cate unul pe ecrane si zice cu emfaza: „Poporul nostru crestinesc”… Care popor crestinesc? Acela care inoata pana la gat in sange de prunci?

Il auzi pe altul rostind: „Romania, Gradina Maicii Domnului!” Care? Maica Domnului ocroteste o tara scaldata in sange nevinovat? Cum poti crede asa ceva? Altii evoca „manastirile noastre”…

De acord, dar nu sunt ale noastre, sunt ale stramosilor, noi n-am facut decat sa le intinam prin pacatele pe care le savarsim. Pe cat de mare este rolul duhovnicilor, al calugarilor, al maicilor, pe atat de mari sunt permisivitatile noastre. In timpul Liturghiei, in orice sat din Romania ai sa vezi carciumile pline, oameni beti pe strazi, discotecile pline.

Un preot din Sibiu, in noaptea de Pasti, s-a dus intr-o discoteca si a spus tare: „Hristos a inviat!” Au raspuns toti, in cor: „Adevarat a inviat!” „Pai, daca a inviat, a continuat el, voi de ce-L omorati aici?”

Exista doua posibilitati de pocainta: a evreilor si a grecilor. Evreii isi scriau pacatele pe ziduri, iar grecii le ascundeau in casa. Noi facem marea greseala ca nu ne prezentam in lume cu pacatele noastre si pe urma sa ne exhibam calitatile. Ar trebui sa nu ne intereseze nimic in afara de imparatia cerurilor, chiar daca ne folosim de lumea materiala, de beton, de calculator, de curentul electric, de toate lucrurile. Orice lucru neutilizat in scopul mantuirii e rau.

- In acest spectru intunecat, apocaliptic al discutiei, va intreb, oare ce pedepse urmeaza sa primim?

- Nimic. Nu mai urmeaza nici o pedeapsa. Cea mai mare pedeapsa este ca Dumnezeu sa te lase la mintea ta. Dumnezeu nu pedepseste, El nu face rau. Pedeapsa este efectul actiunii diavolesti acolo unde Dumnezeu cu lucrarea Lui a fost izgonit de noi. De fapt, pedeapsa este lipsa lui Dumnezeu, absenta protectiei Sale. El e atotbun si atotdrept si daca noi nu-L vrem, fiind liberi, atunci ne lasa la mintea noastra. Chiar daca prin ratiune, sentiment si vointa suntem ca El, ajungem la mana diavolului si se intampla ceea ce vedem cu totii.

Va prezint in ton apocaliptic aceste lucruri poate se constientizeaza cineva si astfel poate sa scape. Ce fel de oameni constienti suntem? Predai religie 8 ani de zile, chiar 12 ani si vezi, la urma, ca rezultatul e zero. Asta fiindca, in paralel cu educatia de la scoala, acasa si pe strada, copilul afla altceva, mereu altceva contrar.

E posibil ca intelectuali de prima mana, doctori, ingineri, profesori la o nunta sa danseze manele?

E posibil ca un nenorocit ca Bivolaru, zis guru, sa atraga 70.000 de tineri intelectuali botezati ortodox?

E posibil sa-l asculti spunand: „M-am culcat cu 6.000 de femei si, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper ca le-am iluminat” si sa nu te debarasezi de el?

Mai e nadejde la un asemenea popor? Cine spune da, e un om curajos, dar sa ne arate si cum.

Eu vorbesc de popor, ca ansamblu, nu de persoane care, individual, au si pot avea o aplecare adanca fata de Sfanta Liturghie.

Ioan ENACHE, Lumea Credintei

De vorbă cu un musulman venit la Ortodoxie

(material apărut în nr. 19 din “Familia Ortodoxă”)

„Când am vizitat întâia oară o biserică ortodoxă, am făcut-o doar ca să văd o altă tradiţie. Însă, când am intrat apoi iarăşi într-o biserică ortodoxă (una rusească, în San Francisco), ceva mi s-a întâmplat, ceva ce nu mai trăisem într-un templu budist sau în alt templu oriental; ceva îmi rostea în inimă că sunt acasă, că întreaga mea căutare luase sfârşit”. Cuvintele acestea sunt ale unui mare părinte al vremurilor noastre, cu viaţă sfântă – Ieromonahul Serafim Rose, care a vieţuit în America, la Mănăstirea Sfântului Gherman din Platina, California. Interlocutorul nostru, Alexie, este un fost musulman care, asemenea Părintelui Serafim, a căutat mult timp adevărul. Iar în momentul în care L-a cunoscut pe Hristos şi a venit la dreapta credinţă în El, la Ortodoxie, a înţeles cuvintele Mântuitorului: „adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32). Deşi a devenit ortodox doar de un an de zile, la o vârstă trecută puţin de 40 de ani, fratele nostru Alexie impresionează prin simplitatea credinţei, prin dragostea nefăţarnică ce o are faţă de aproapele şi de Mântuitorul Hristos.

- M-am născut musulman, am rămas de mic orfan de amândoi părinţii şi am crescut împreună cu fraţii mei. Ei au o fire opusă mie. Lor le plăcea să fie cu lumea, eu eram mai retras, închis în mine. Deşi nu-L cunoşteam pe Domnul Hristos, când auzeam cuvântul lui Dumnezeu tremura pielea pe mine. L-am căutat foarte mult. De mic doream să ştiu unde este adevărul – căutam adevărul, dar nu ştiam unde să-L găsesc. Eram neliniştit, frământat, nu ştiam încotro s-o iau, nu ştiam ce să fac ca să găsesc adevărul. În neştiinţa mea, mă rugam: „Doamne, ajută-mă să găsesc adevărul!” Pe la 20 de ani, pe când mă aflam într-o grea suferinţă, L-am găsit pe Mântuitorul Hristos – sau, mai corect zis, El m-a găsit pe mine. Luasem atunci dintr-o librărie cartea „Calea către Hristos”, carte care mi-a schimbat viaţa. Apoi, peste nişte ani, am citit şi Biblia. Deşi m-a impresionat mult Noul Testament, pentru că m-am regăsit în această sfântă carte, totuşi nu am venit de îndată la Ortodoxie. Vroiam ceva care să-mi confirme că adevărul este în Ortodoxie. Şi Dumnezeu mi-a arătat unde este adevărul anul trecut, în tumultul iscat de problema atât de mediatizată a actelor biometrice. Ştiam foarte bine Noul Testament, pentru că îl citisem de mai multe ori şi am văzut că în zilele noastre se împlinesc prorociile din Apocalipsă. Am socotit că acesta era semnul pe care-l aşteptam. Când eram mai tânăr, un călugăr de la o mănăstire mi-a dat cartea „Nu vă lepădaţi de Hristos”, o carte scrisă de un părinte de la Muntele Athos. În această carte sunt descrise evenimentele pe care astăzi le trăim cu toţii, care pregătesc venirea lui Antihrist şi pecetluirea cu semnul Fiarei. Urmând aşadar această confirmare, am devenit ortodox şi am primit botezul.

- Ai căutat adevărul şi în alte părţi?

- Am citit foarte mult şi despre yoga. Mi-am dat seama că este o mare înşelare, pentru că este o diferenţă esenţială între yoga şi învăţăturile dumnezeieşti ale Sfintei Scripturi. Eu doar am studiat yoga, Mântuitorul Hristos ferindu-mă să o şi practic.

- Cum s-a petrecut venirea la credinţă?

- Când mi-am dat seama unde este adevărul, m-am dus la Părintele Arsenie Papacioc, la Techirghiol, şi am stat de vorbă cu sfinţia sa; el m-a învăţat ce trebuie să fac. Mi-a zis să vorbesc cu preotul din parohia de care ţin. Am ascultat sfatul Părintelui şi, în postul Paştelui, eu şi fiica mea am primit Botezul. Soţia mea era ortodoxă. Eu şi înainte de botez mergeam des la biserică. Ascultam slujbele, dar nu-mi făceam cruce. Socoteam că, musulman fiind, nu trebuie să-mi fac cruce. Satana mă înşela cu acest gând; doar după botez am început să mă însemnez cu Sfânta Cruce.

- S-a schimbat starea ta sufletească după botez?

- Desigur, simt că Domnul Hristos este cu mine şi mă ajută. Acum ţin post, mă rog dimineaţa şi seara şi am constatat că în orice privinţă îi cer ajutor Mântuitorului meu, El mă ascultă şi îmi împlineşte rugăciunea. De curând, Dumnezeu a vrut să-mi încerce credinţa prin soţia mea, care trecea printr-o boală. M-am rugat pentru sănătatea ei şi El a făcut-o bine. Privind în urmă, la cei peste douăzeci de ani de căutări, îmi dau seama că Dumnezeu nu m-a lăsat niciodată. Pe vremea când eram musulman, nu ştiam să spun rugăciunile pe care toţi creştinii le ştiu: „Tatăl nostru”, „Crezul”, dar mă rugam cum simţeam eu – şi de fiecare dată Dumnezeu mi-a îndeplinit cererea. Astăzi mulţi se roagă la Dumnezeu să le dea bani, avere sau cer alte lucruri neplăcute Lui. Eu mă rog să-mi dea sănătate mie şi familiei mele şi să ne ţină neclintiţi în dreapta credinţă, să nu cumva să alunecăm în altă parte. În vremurile pe care le trăim, este esenţial să rămânem statornici în credinţa cea adevărată.

- Cum a fost Botezul?

- Părintele de la biserica unde am fost botezat mi-a zis să-mi aleg un sfânt prăznuit în preajma zilei în care va avea loc Taina. Şi eu mă tot frământam: ce sfânt să-mi aleg ca ocrotitor?! Pe 17 martie, cu câteva zile înainte de botez, ascultând vorbindu-se despre Sfântul Alexie Omul lui Dumnezeu, m-au mişcat smerenia desăvârşită şi nevoinţele sale şi m-am hotărât să iau la botez numele de Alexie. Botezul s-a săvârşit după rânduiala ortodoxă, am fost îmbrăcat în cămaşă albă, iar părintele m-a afundat de trei ori în cristelniţă. Deşi nu am conştientizat pe dată importanţa acestei Sfinte Taine, cu timpul am simţit lucrarea harului Duhului Sfânt. Practic te schimbi cu totul, dar schimbarea aceasta se face treptat. Am aşa o sete şi o foame de Dumnezeu, încât, atunci când intru într-o librărie de carte ortodoxă, aş cumpăra toate cărţile din ea. Citesc şi recitesc Biblia, şi de fiecare dată o înţeleg mai adânc. Este în sufletul meu un magnet care mă atrage către Cuvântul lui Dumnezeu…

- Ai vorbit despre Taina Botezului. Cum au lucrat în sufletul tău Taina Spovedaniei şi cea a Împărtăşaniei?

- Fără spovedanie şi împărtăşanie nu poţi ajunge în Împărăţia lui Dumnezeu. Se înşeală cei care cred că dacă merg des la biserică şi fac fapte bune le este suficient pentru mântuire. Nu este om fără de păcat, şi doar Mântuitorul ne curăţă prin Sângele şi Trupul Său, pe care le primim în Sfânta Împărtăşanie. Mântuitorul a coborât la oameni şi, prin întruparea, răstignirea şi învierea Sa, ne-a eliberat din lanţurile păcatelor. Dacă nu ar fi venit, am fi murit în păcatele noastre, am fi fost robi ai păcatelor. De aceea este nevoie de spovedanie şi împărtăşanie deasă, ca să ne eliberăm de lanţurile prin care păcatele ne ţin departe de Cel Preaînalt. Cu cât te împărtăşeşti mai vrednic, cu atât te cureţi lăuntric mai bine. Sufletul este ca o vie – cu cât cureţi via mai bine, cu atât ea creşte mai frumos, mai bine; cu cât cureţi sufletul mai bine prin spovedanie şi împărtăşanie, cu atât simţi că eşti mai tare în credinţă, eşti mai aproape de Hristos. Crescând în credinţă, nu mai gândeşti aşa de mult la cele materiale, le pui pe cele duhovniceşti înainte.

- Hristos pe toţi ne cheamă la mântuire. Sunt între noi oameni care nu aud glasul Domnului Hristos…

- Am văzut că atunci când omul este în suferinţă se gândeşte mai mult la Dumnezeu; omul vrea să-L cunoască pe Dumnezeu atunci când dă necazul peste el. Şi am cunoscut oameni necredincioşi care, în urma necazurilor, s-au schimbat cu totul şi au devenit buni creştini. Bine ar fi ca inundaţiile care s-au abătut asupra ţării noastre să-i pună pe gânduri pe cât mai mulţi… Dacă ar cugeta mai mult la poruncile lui Dumnezeu, ar face o legătură între calamităţile acestea şi păcatele mari săvârşite în popor – desfrâu, pornografie, homosexualitate –, care stârnesc mânia dreaptă a lui Dumnezeu. Avem multe exemple în Biblie, în care vedem că încă de la Facerea lumii Dumnezeu i-a pedepsit pe oameni pentru neascultare, pentru viaţa dusă în neorânduială.

- Ce pildă din Noul Testament te impresionează mai mult?

- Îmi place cu deosebire pilda celor zece fecioare: cinci înţelepte, care aveau untdelemn în candele, şi cinci nebune, care nu aveau untdelemn în candelele lor. Candelele sunt credinţa, iar untdelemnul rugăciunea şi faptele bune. Dacă nu ai untdelemn în candelă, ea nu arde. Adică, dacă nu faci rugăciune şi fapte bune, nu faci milostenie, nu ajuţi un om aflat în necaz, credinţa ta este moartă. Deci trebuie să te rogi şi să-l ajuţi pe cel de lângă tine, ca să pui untdelemn în candelă. Acest untdelemn este lumina ta, care te călăuzeşte către Hristos. Credinţa trebuie unită cu rugăciunea şi faptele bune. Pe mine mă bucură foarte mult când vine un om sărac şi îmi cere ceva, pentru că în acea persoană Îl aflu pe Mântuitorul. Mântuitorul ne spune limpede ce ne va întreba la judecată: „Flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat” (Matei 25:35-36). Deci, dacă vrei să te mântuieşti, trebuie să ajuţi foarte mult.

- Mulţi se tem de sfârşitul lumii, se gândesc că nu or să facă faţă. Tu?

- Eu nu mă tem de sfârşitul lumii. Dimpotrivă. Atunci se va vedea cine este în dreapta credinţă, cine este în Adevăr. Cred că, dacă eşti cu sufletul curat şi împăcat cu Dumnezeu, nu are de ce să-ţi fie frică. Ce mărturisim în Crez? „Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie”. Dincolo, în Împărăţia Cerurilor, va fi o viaţă cu Hristos, luminoasă, curată, cu totul altceva decât ceea ce trăim acum. Şi creştinii ortodocşi aşteaptă această viaţă. Ştiu că în curând vor veni vremuri foarte grele. Eu doresc să-mi dea Dumnezeu putere ca să mărturisesc când va voi El. Deocamdată adâncesc credinţa, studiez învăţăturile Evangheliei ca să dobândesc putere şi să pot mărturisi. Ştiu că singur nu voi putea, ci doar în unirea pe care o dă Biserica. În Apocalipsă se spune că, atunci când va veni, Antihristul se va da drept Mântuitorul şi îi va înşela pe mulţi. Dacă voi trăi acele vremuri, vreau să mi se dea puterea să le spun oamenilor că Antihristul este un mincinos, să le spun Cine este Adevărul.

- Le-ai mărturisit fraţilor tăi că ai devenit ortodox?

- Pregătesc momentul. Deşi ei văd în casa şi în maşina mea cruciuliţe şi icoane, încă nu le-am spus. Aştept clipa prielnică să le povestesc despre schimbarea mea, spre folosul lor.

- Dar dacă află şi te întreabă, vei tăgădui?

- Nu. Am să le spun pe faţă care este adevărul. Să ştiţi că va veni vremea, şi nu mai este mult până atunci, când mulţi musulmani şi iudei vor veni la Adevărul-Hristos. Deja au avut loc în rândul acestor popoare unele veniri la Ortodoxie – puţine, ce-i drept, dar văd în asta abia începutul. Rog pe Bunul Dumnezeu să-i lumineze şi pe alţii aşa cum m-a luminat şi pe mine, şi să-i aducă de la întuneric la Lumină, de la moarte la Viaţă.

Fie ca dorinţa lui Alexie de a da mărturia cea bună în vreme de prigoană să o avem fiecare dintre noi, să ne dea Dumnezeu puterea şi curajul mucenicilor care s-au jertfit pentru Hristos. Părintele Serafim Rose ne îndeamnă să fim tari în credinţă: „Noi, cei ce ne numim creştini, nu trebuie să aşteptăm nimic altceva decât să fim răstigniţi. Căci a fi creştin înseamnă a te răstigni, în aceste vremuri şi-n oricare alte vremuri, de când Hristos a venit întâia dată. Trebuie să ne răstignim fiecare în parte, tainic, căci deplina răstignire este singura cale către Înviere”.

A dialogat Raluca Tănăseanu

In doar cateva zeci de pagini, cartea „Papismul ieri si azi”, editata recent de eruditii si foarte misionarii parinti de la Sfanta Manastire Paraklitu – Grecia, ne descopera cauzele pentru care papalitatea s-a instrainat de Biserica lui Hristos, alegand puterea lumeasca in locul harului si slavei dumnezeiesti. Lucrarea are meritul de a fi redactata intr-un limbaj pe inteles si intr-un duh foarte echilibrat, urmarind marturisirea adevarului cu dragoste, „sine ira et studio”. Cuvintele noastre sunt de prisos in fata dovezilor istorice, a cuvantului Sfintilor Parinti si, indeobste, al Sfintelor Sinoade ale Bisericii. Vom reproduce in cele ce urmeaza un fragment semnificativ din aceasta carte, care apare in limba romana in traducerea parintelui ieroschim. Stefan Nutescu, recomandand-o cu caldura oricarui crestin dreptslavitor.

„De la sfarsitul secolului al IV-lea, pana in secolul al VI-lea, diferite rase germane barbare (francii, gotii, longobarzii, vandalii s.a.) au inundat si au cucerit eparhiile prospere ale Imperiului Roman de Apus, luand in robie populatiile bastinase si schimband radical situatia social-culturala din zona. Colonistii barbari – intre care rolul principal l-au jucat francii –, in incercarea lor de a se civiliza, imbratiseaza Crestinismul, insa il amesteca cu elemente idolatre. Cu acest fel de crestinism problematic intra si in cler, indepartandu-i treptat pe ierarhii romani de la conducerea bisericeasca. Acesti episcopi franci traiesc insa ca «nobilii» mireni ai epocii lor (contii, ducii s. a.): detin functii lumesti, participa la expeditii militare, poarta uniforme militare etc. Iata cum descrie Sfantul Bonifatie, in Epistola sa catre papa Zaharia, in 741, situatia bisericeasca din Galia Romana, unde predominau episcopii franci:

Credinta este calcata in picioare. Timp de optzeci de ani episcopii franci nu s-au adunat in sinod si nici nu au arhiepiscop. Cele mai multe scaune episcopale se dau mirenilor iubitori de argint sau clericilor adulteri, care participa la incursiuni militare imbracati cu echipament militar complet, ucigand cu mainile lor fara deosebire crestini si idolatri.

(Pr. prof. Ioannis S. Romanidis, Romiosini-Romania-Rumeli, editura Purnaras, Tesalonic 1975, p. 322.)

In fata acestui peisaj sumbru, pe care l-a creat invazia barbara, episcopul Romei sta, de obicei, la inaltimea misiunii sale duhovnicesti si isi asuma rolul de conducator al natiunii pentru protectia romanilor inrobiti. Unii papi, insa, pentru a-si intari tronul lor, au urmat o tactica lumeasca. Scot in evidenta cu emfaza autoritatea lor bisericeasca, prezinta tendinte de suprematie si se inconjoara de stapaniri politice. De pilda, in 754 papa Stefan II accepta autonomia politica a Bisericii Romei pe care i-o ofera regele francilor, Pepin cel Scurt. Astfel se intemeiaza primul stat papal. Mai tarziu, Nicolae II (858-867), primul papa roman francofil, concentreaza in persoana sa cea mai inalta stapanire bisericeasca si politica. «Nicolae se considera pe sine imparatul intregii lumi», marturiseau contemporanii lui. In secolul al VIII-lea, regele francilor, Carol cel Mare (768-814), uneste cu puterea armelor aproape toate popoarele Europei apusene si se ambitioneaza sa formeze o noua imparatie, revendicand numele si stralucirea Imperiului Roman de Rasarit. Pentru implinirea acestui scop organizeaza sistematic ciocnirea Rasaritului cu Apusul printr-o strategie care cuprinde urmatorul obiectiv:

Lepadarea Ortodoxiei si crearea unui crestinism diferit, care va accentua particularitatea culturala a noii imparatii. Acest crestinism franc, pe care il proiecteaza consilierii lui Carol cel Mare, se bazeaza pe formularile teologice ale fericitului Augustin si se exprima prin noi chipuri si forme ale practicii bisericesti: botezul prin stropire, celibatul obligatoriu la clerici, privarea mirenilor de la impartasirea din Potir, barbieritul clericilor s. a. In cadrul tacticii antiortodoxe, episcopii franci, in 794 (Conciliul de la Frankfurt), au condamnat hotararile Sinodului VII ecumenic (787) pentru inchinarea acordata icoanelor, iar in 809 (Conciliul de la Aachen), adauga Filioque la Sfantul Simbol al Credintei. Aceste doua evenimente constituie prima etapa a schismei dintre francii cuceritori si ortodocsii romani. [...] Sub atacul sistematic al francilor, Biserica Romei se lupta sa ramana credincioasa traditiei crestine primare si continuitatii elene, pastrand comuniunea bisericeasca cu toate Patriarhiile din Rasarit. Astfel, de pilda, in 816, papa Leon III a lepadat adaosul Filioque si, ca sa pastreze Simbolul Credintei neatins de falsificarile introduse de franci, a poruncit ca textul autentic al lui sa fie scris pe niste placi de argint, care au fost puse pe peretii Bisericii Sfantului Petru cu inscriptia:

Pe acestea, eu, Leon, le-am asezat din dragoste si pentru pastrarea Credintei Ortodoxe.

Mai tarziu, reprezentantii papei Ioan VIII au participat la Sinodul din Constantinopol (879-880), care pentru Ortodoxie este al Optulea Sinod Ecumenic, si in care, sub presedintia Sfantului Fotie cel Mare, patriarhul Constantinopolului, au condamnat ereziile francilor referitoare la icoane si la Filioque. In secolul al X-lea francii intensifica polemica impotriva romanilor ortodocsi din Apus, avand ca scop sa cucereasca tronul papal. In cele din urma, in 1009, ei ocupa Patriarhia Ortodoxa a Romei si-l urca pe tron pe papa franc Sergiu IV, care adauga la Simbolul Credintei termenul eretic Filioque. Patriarhiile Ortodoxe din Rasarit raspund prin stergerea numelui lui din Dipticele Bisericii Ortodoxe si astfel Schisma devine o realitate.

La 16 iulie 1054 conducatorul reprezentantei papale, cardinalul Humbert a asezat pe Sfanta Masa a Bisericii Sfanta Sofia din Constantinopol afurisirea Crestinatatii rasaritene. Prin aceasta fapta, Crestinatatea franca definitiva separarea de Biserica Ortodoxa. Acesta nu a fost inceputul, ci confirmarea unei schisme care fusese bine planuita cu 260 de ani mai inainte la curtea lui Carol cel Mare; a unei schisme care «nu s-a facut intre romeii (romanii) apuseni si rasariteni» (Pr. Prof. Ioannis Romanidis). [...] Din momentul in care Patriarhia cu scaun de intaietate a Romei s-a rupt de Trupul lui Hristos, s-a lipsit de dumnezeiescul Har, acest fapt avand drept consecinta descompunerea treptata a ei. Sfantul Nectarie al Pentapolei consemneaza in acest sens:

Biserica Apuseana a pierdut libertatea ei duhovniceasca, si-a pierdut podoaba, s-a zguduit din temeliile ei, s-a lipsit de bogatia Harului Sfantului Duh, de prezenta lui Hristos. In cele din urma a ajuns un trup mut, fara duh si suflet.

De aceea, in secolele urmatoare aluneca pe un povarnis denaturant, strain, fara nici o nadejde de intoarcere, conducandu-l pe omul Apusului la deznadejde, la vid existential si la impas. La numai cativa ani dupa Schisma, in 1075, papa Grigorie al VII-lea scoate in evidenta – in renumitele sale Dictatus Papae (Ordine Papale) – pretentiile scaunului papal pentru stapanirea absoluta a lumii:

Biserica Romana a fost intemeiata de Insusi Dumnezeu. Papa este stapanul absolut al Bisericii Universale. Randuieste si cateriseste episcopi. Numai el poate convoca un sinod ecumenic. Reprezentatii lui sunt mai presus decat episcopii. Numai el foloseste insemne imparatesti. Principii sunt datori sa-i sarute picioarele. El are dreptul sa-i destituie pe imparati. Fara aprobarea lui nici o carte nu este valabila. Hotararile lui nu pot fi anulate de nimeni; numai el poate anula hotararile tuturor celorlalti. Papa nu poate fi judecat de nimeni. Sfintenia lui este asigurata datorita virtutilor Sfantului Petru. Biserica Romana nu greseste niciodata si nici nu va gresi vreodata.

(Patrologia Latina de J. P. Migne, Paris, 1844-1890, vol. 148, p. 107.)

Cu aceste pozitii ale papei Grigorie al VII-lea incep luptele dure ale «Bisericii» Romei pentru impunerea religioasa, politica si sociala a ei asupra popoarelor Occidentului (cearta pentru investitura), care dureaza vreo 200 de ani. In cele din urma, papa concentreaza in mainile sale orice stapanire – spirituala, politica, legislativa, juridica. Este prima aparitie a totalitarismului in Europa.”

extras din nr. 23 al revistei Familia ortodoxa; de asemenea, din Apologeticum

1. ADAMESCU CONSTANTIN, 2. ADRIAN BAICUSI, 3. ADRIAN ANDRONE, 4. ADRIAN DRAGOMIRESCU, 5. ADRIAN MIHAI, 6. ADRIAN RADESCU, 7. ADRIAN PASCU, 8. ADRIAN DAMINESCU, 9. ADRIAN CHITU, 10. ADRIAN MIHAILESCU, 11. ADRIAN SEVERIN, 12. ADRIAN NASTASE, 13. ADNAGI SLAVOLIUB, 14. ALEXANDRU HOMOTESCU (Gr.33), 15. ALEXANDRU DIACONU, 16. ALEXANDRU LAPUSAN, 17. ALEXANDRU BOGDAN, 18. ALEXANDRU VALENTIN TOMESCU, 19. ALEXANDRU DARIE, 20. ALEXANDRU TIBERIU DEKANY, 21. ALEXANDRU PASCU, 22. ALECSANDRU HOCIOTA (Gr.33), 23. ALEXANDRU TOCILESCU, 24. ALEXANDRU POLEUCA, 25. ALEXANDRU PETRE, 26. AUREL STOICA, 27. AUREL CIUMBERICA, 28. AUREL BÂRZAN, 29. AUREL CARAIMAN, 30. AUREL ROGOJAN, 31. AURELIAN MIHALACHE, 32. AL. RACOVICEANU, 33. ANDREI VERNESCU, 34. ALBERTO MATEI, 35. ARISTIDE BUTUNOIU, 36. AMMAR AOUN, 37. ATTILA VERESTOY, 38. BARCAN MISU, 39. B.I. DUCU, 40. BARBU CIOCULESCU (Gr.33), 41. BOGDAN DIMITRIE NICULAE, 42. BOGDAN POPESCU (Gr.33), 43. BOGDAN MIRODOTESCU, 44. BOGDAN MIHAI MANOLACHE (Gr.33), 45. BOGDAN DUMITRACHE (Gr.33), 46. BOCIOC GABRIEL (Gr.33), 47. BUJOR PRELIPCEANU, 48. CATALIN GRIGORESCU, 49. CATALIN HANU, 50. CATALIN M.FLUTUR, 51. CATALIN NEAGU, 52. CATALIN TURLIUC, 53. CATALIN IONESCU ARBORE (Gr.33), 54. CATALIN GARGANCIUC (Gr.33), 55. CONSTANTIN ROCO, 56. CONSTANTIN FLORIN, 57. CONSTANTIN VLADUTU, 58. CONSTANTIN NICOLAESCU, 59. CONSTANTIN IANCU (Gr.33), 60. CONSTANTIN ROMAN TAMADUIANU, 61. CONSTANTIN POPECI, 62. CONSTANTIN LIVIU PANAITE (Gr.33), 63. CONSTANTIN NITA, 64. CORNELIU SIMION, 65. CORNELIU BRISTAN, 66. CORNELIU ZEANA, 67. CORNELIU TABÂRCA, 68. CORNELIU RUSE, 69. CORNEL LACEANU, 70. CORNEL KAMENINSZKI, 71. CORNEL VISU (Gr.33), 72. CRISTIAN BURCI, 73. CRISTIAN DUMITRESCU, 74. CRISTIAN UNTEANU, 75. CRISTIAN CRISAN, 76. CRISTIAN PANCIU (Gr.33), 77. CRISTIAN BECHEANU (Gr.33), 78. CRISTIAN DUDULEANU, 79. CRISTIAN BERILA, 80. CRISTIAN BOUREANU, 81. CRISTIAN GHIBY, 82. CRISTIAN RADAN, 83. COSTIN CUNESTEANU, 84. CLAUDIU IONESCU (Gr.33), 85. COSTICA LAPTES, 86. COLT NICOLAE, 87. CEZAR CALUSCHI, 88. COSMIN ALEXANDRESCU, 89. CODRIN STOICESCU, 90. DAN ANGHELESCU (Gr.33), 91. DAN TANASIE (Gr.33), 92. DAN CRISTESCU(Gr.33), 93. DAN FAGARASEANU, 94. DAN BERINDEI, 95. DAN VARDIE, 96. DAN DOBREANU, 97. DAN STUPARU, 98. DAN NEAGU, 99. DAN MORAR, 100. DAN CIOCHINA, 101. DAN POPESCU, 102. DAN POENARU, 103. DAN GRIGORE, 104. DAN SANTA, 105. DAN GEORGESCU, 106. DAN DELEGEANU, 107. DAN MIRCEA POPESCU, 108. DORIN STANCIU, 109. DORIN BALEANU, 110. DORIN VOINEA, 111. DORIN TIGANUS, 112. DRAGOS CÎRNICI, 113. DRAGOS BÂLTEANU, 114. DRAGOS DRAGOMIRESCU, 115. DRAGOS STANESCU, 116. DEDU NICUSOR VERONEL, 117. DAFIN MURESAN, 118. DENIS DIACONESCU, 119. DANIEL HOTARANU, 120. DINU SARARU (Gr.33), 121. DACIAN PALLADY, 122. DANUT CACIANOV, 123. DANIEL CRISTIAN GHERASIM, 124. DOREL TARMUREANU, 125. DORU TARACILA, 126. DORU SURDUCAN, 127. DANUT PRISECARIU, 128. DOREL GHEORGHIU, 129. DANUT BOGHIU, 130. DANIEL MOLDOVEANU, 131. DUDU STEFAN, 132. DUMITRU RADU, 133. DUMITRU DORIN PRUNARIU (Gr.33), 134. DUMITRU ILIESCU, 135. DUMITRU CRESTIN, 136. DUMITRU BALTA, 137. DUMITRU CIOFLINA, 138. EUGEN GHEORGHE, 139. EUGEN FLORESCU, 140. EUGEN OVIDIU CHIROVICI, 141. EUGEN NEGRUS, 142. EUGEN MIHAIESCU, 143. EUGEN COIFAN, 144. EUGEN PASCAL, 145. EUGEN BRATUCU, 146. EMANUEL FLOREA, 147. EMILIAN M. DOBRESCU, 148. EMANUEL BÂRCA, 149. EMANOIL SAVOIU, 150. EMANUEL BADESCU, 151. EMIL NEDELEA CARAMIZARU, 152. EDUARD TOGOREANU, 153. FLORIN C.VASILE, 154. FLORIN M. GHIULBENCHIAN, 155. FLORIAN PITTIS (Gr.33), 156. FLOREA CHIRIAC, 157. FLORIN STOENESCU, 158. FLORIN SIMION, 159. FLORIAN DIMA, 160. FLORICA DRAJNEANU, 161. FLORENTIN CALAPOD, 162. FLORIN SANDU, 163. FLORIN MIHALACHE, 164. FILIP POPA, 165. FRANCISC AARON, 166. FRANCISC TOBA, 167. GABRIEL HOMOTESCU (Gr.33), 168. GABRIEL TOCU, 169. GABRIEL GIURGIU, 170. GABRIEL OLTEAN, 171. GABRIEL CORIN, 172. GABRIEL COJOCARU, 173. GABRIEL NAGHI, 174. GABRIEL OPREA, 175. GABRIEL G. STANESCU, 176. GHEORGHE FLOREA (Gr.33), 177. GHEORGHE DUDESCU (Gr.33), 178. GHEORGHE NEAGU, 179. GHEORGHE NAGHIU, 180. GHEORGHE RUSU, 181. GHEORGHE STANCIU, 182. GHEORGHE NICULESCU, 183. GHEORGHE GRIGORAS, 184. GHEORGHE TURDA, 185. GHEORGHE CARP, 186. GHEORGHE TINCA, 187. GRIGORE MÂNTESCU (Gr.33), 188. GRIGORE IOAN POPA, 189. GIUSEPPE ROSSI, 190. GHERASE SABIN, 191. GELU KELMER, 192. GELU VOICAN VOICULESCU, 193. GEORGE CRISTIAN MAIOR, 194. GEORGE MIRCEA BOTESCU, 195. GILERU MIRCEA, 196. GAVRIL IOSIF CHIUZBAIAN, 197. GEORGE PREDA, 198. GEORGE POPA, 199. HORIA GLIGOR, 200. HORIA FURTUNA, 201. HORIA PINTEA, 202. HELIOS MELENCU, 203. ION BIRIS, 204. ION BAZGAN (Gr.33), 205. ION SANDRU, 206. ION TURLACU, 207. ION VULPE, 208. ION BORDEIANU, 209. ION DEACONESCU, 210. ION STAN, 211. ION ILIESCU, 212. IOAN GÎLCA, 213. IOAN TALPES, 214. IOAN RUS, 215. IOAN CODRUT SERES, 216. IOAN G.PUIU IORDACHESCU, 217. IOAN GRIGORE POPA, 218. IOAN GIURESCU, 219. IOAN OPRISAN, 220. IOAN MÂNZATU IOAN SBÂRCIU, 221. IOAN DAVID, 222. IONICA MARIN, 223. IULIAN BIANU, 224. IONEL MARCU (Gr.33), 225. IONUT DOGARU, 226. IONEL DUMITRU (Gr.33), 227. IONEL UDRESCU, 228. IONEL BARA, 229. IONEL CRACIUN, 230. IULIAN MOISESCU, 231. IULIAN CORBU, 232. IOSIF CONSTANTIN DRAGAN, 233. IRINEL POPESCU (Gr.33), 234. ILIE SÂRBU, 235. LAURENTIU GANEA, 236. LAURENTIU C. BOHÎLTEA, 237. LAURENTIU MIRCEA POPESCU, 238. LIVIU ADRIAN MANTA(Gr.33), 239. LIVIU PREJA, 240. LIVIU TOADER, 241. LIVIU PATRU, 242. LAZAR POPESCU, 243. LEON ZAGREANU, 244. LUCIAN PAHONTU, 245. MANOLE IOSIPER (Gr.33), 246. MANOLE FLORIN GABRIEL, 247. MARIAN STEFAN (Gr.33), 248. MARIAN MIHAILA, 249. MARIAN NASTY VLADOIU, 250. MARIAN DRAGUSIN, 251. MARIAN COVLEA, 252. MARIAN SLAV, 253. MARCEL H.SERBAN, 254. MARCEL MIHOC, 255. MARCEL IVAN, 256. MATEI GASPAR, 257. MARIUS VELICU, 258. MATEI VINTILA, 259. MARIUS MACOVEI, 260. MIRON DORIN, 261. MORA AKOS, 262. MUGUR CARACAS, 263. MUGUR ISARESCU, 264. MIHAI DRAGOS MARINCIU, 265. MIHAI PRISECARIU, 266. MIHAI SÂRBU, 267. MIHAI STOENESCU, 268. MIHAI PELIN, 269. MIHAI COCULESCU, 270. MIHAI DOGARU, 271. MIHAI NANE, 272. MIHAI ILIESCU, 273. MIHAI J. BUGARU, 274. MIHAI STAN, 275. MIHAI NICOLAICIUC, 276. MIHAI TANASESCU, 277. MIHAIL POPESCU, 278. MIRCEA CIOCIAN, 279. MIHAIL MONTANU, 280. MIRCEA CHELARU, 281. MIRCEA PASCU, 282. MIRCEA MOCANU (Gr.33), 283. MIRCEA A.BIRT (Gr.33), 284. MIRCEA BOBORA, 285. MIRCEA VAIDAVOIEVOD (Gr.33), 286. MIRCEA PERPELEA, 287. MIRCEA O.CONSTANTINESCU, 288. NARCIS ZARNESCU (Gr.33), 289. NEGRU ADRIAN, 290. NICU POP, 291. NICU VALEANU, 292. NICOLAE CRISTESCU, 293. NICOLAE BOTICA – RADULESCU, 294. NICOLAE JIDOVU, 295. NICOLAE CERNAIANU (Gr.33), 296. NICOLAE GLIGOR, 297. NICOLAE BATANOIU, 298. NICOLAE ANGHEL, 299. NICOLAE SPIROIU, 300. NICOLAE ALEXANDRU, 301. OCTAVIAN PALER, 302. OCTAVIAN CRETU, 303. OCTAVIAN POP, 304. OCTAVIAN TOCU, 305. OCTAVIAN APAHIDEANU, 306. OLIMPIAN UNGHEREA (Gr.33), 307. OVIDIU GABRIEL GALES, 308. OVIDIU MARIAN, 309. OVIDIU PETRU POPESCU, 310. OVIDIU DAIANU, 311. OVIDIU TENDER, 312. OVIDIU BAJENARU, 313. OVIDIU SOARE, 314. PAVEL ANGHELESCU, 315. PAVEL ABRAHAM (Gr.33), 316. PAUL POP, 317. PAUL ADRIAN ILIES, 318. PETRU CALISTRU, 319. PETRE MIHUT, 320. PETRE ROMAN, 321. PALLADI DACIAN SALVATOR, 322. PIERRE JOSEPH DE HILLERIN (Gr.33), 323. RADU G.SERAFIM, 324. RADU BALANESCU, 325. RADU BALANEAN, 326. RADU COMANESCU, 327. RADU MIHAILOV, 328. RADU BOROIANU (Gr.33), 329. RADU ILIESCU, 330. RADU GEORGESCU, 331. RAZVAN PURDILA, 332. RAZVAN SOCOLOV, 333. RAZVAN TEODORESCU, 334. ROMEO VÎLCU, 335. ROMEO AVRAM, 336. ROMEO MARINOF, 337. REMUS OPRIS, 338. REMUS CAPOTA, 339. ROBERTO CONSTANTINESCUU, 340. SORIN MOISESCU, 341. SORIN IONESCU, 342. SORIN TESU, 343. SORIN OVIDIU BALAN, 344. SORIN UNGUREANU, 345. SORIN SÎRBU, 346. SORIN CALAFUS, 347. SORIN NAGHIU, 348. SORIN A.ROBU, 349. SORIN SIMION, 350. SORIN GRIGORESCU (Gr.33), 351. SORIN CRIVAT, 352. SORIN NICULA, 353. SANDU MARIAN, 354. SANDU POPESCU, 355. SANDU GABRIEL, 356. SERGIU IONESCU, 357. SERGIU PROTOPOPESCU, 358. SERGIU CONSTANTIN, 359. SILVIU MANGHIUREA, 360. SILVIU DOPAN (Gr.33), 361. SILVIU MARIUS STEFAN (Gr.33), 362. STEFAN IONESCU, 363. STEFAN S.SOBOTKA, 364. STEFAN MÎSU, 365. STEFAN UZUNOV, 366. STEFAN MURESAN, 367. STEFAN ENE, 368. STEFAN TOPOR, 369. STEFAN MITROI, 370. SERBAN MIHAILESCU, 371. SERBAN STANESCU, 372. SERBAN GAVRILESCU, 373. TRAIAN CARAMANIAN, 374. TRAIAN PETRESCU, 375. TIBERIU POPESCU, 376. TIBERIU BOITAN, 377. TEODOR ROBU, 378. TOMA ZAHARIA, 379. VASILE SAVOIU (Gr.33), 380. VASILE TALOS, 381. VASILE TOADER, 382. VASILE IANCU, 383. VASILE MIHALCEA, 384. VASILESCU GHE. TEODOR, 385. VALENTIN CREATA, 386. VALENTIN NASTASE, 387. VALENTIN TALAPANESCU, 388. VLADIMIR BOTNARIUC, 389. VASILE BUTULESCU, 390. VLAD SAVCIUC, 391. VRÎNCEANU DECEBAL, 392. VOLOSCIUC DUMITRU, 393. VALERIU ARBORE (Gr.33), 394. VIRGIL MURESAN, 395. VIRGIL STOENESCU (Gr.33), 396. VIRGIL S. NITULESCU (Gr.33), 397. VIRGIL OPREA, 398. VIRGILIU NICOLESCU, 399. VIRGIL ARDELEAN, 400. VICTOR MARCU, 401. VICTOR RADESCU, 402. VICTOR RACHITA (Gr.33), 403. VIOREL STELIAN POPA, 404. VIOREL COSMA, 405. VIOREL RUS, 406. VIOREL HREBENCIUC, 407. VISARION MARINESCU de la Man. Plumbuita, 408. ZMEU VECESLAV

Articol din Evenimentul Zilei:

“Arhitectii”, in toate institutiile

SANATATE: In ciuda secretomaniei care insoteste activitatea masonilor, exista informatii certe ca acestia sint puternic reprezentati si la virful sistemului sanitar. Numai in Senatul Universitatii de Medicina, se zice, ar fi 12 masoni, iar dintre sefii de spitale, majoritatea fac parte dintr-o Loja sau alta.

Printre acestia, putem sa-i enumeram pe Eugen Pascal Ciofu, Ovidiu Bajenaru, Petru Calistru, Leon Zagreanu, Eugen Bratucu (director la Caritas), Sorin Simion (director al Spitalului Colentina), Mihai Coculescu, Laurentiu Mircea Popescu (zis “don Lorenzo”, senator PSD si rector). In rindul medicilor, celebru este cazul doctorului Irinel Popescu (gradul 33). Si tot medic-mason este si doctorul Alexandru Ciocilteu.

Mason renumit (din tagma medicilor) este si Constantin Balaceanu-Stolnici (presedintele Jokey Clubului Roman). Chiar si de-a dreapta premierului Nastase avem un medic mason de rang inalt: doctorul-consilier Dan Georgescu, fost secretar de stat in “guvernul Dascalescu” si fost membru a CC al PCR.

DIPLOMATIE: In acest domeniu care presupune contacte internationale, masonii au avut intotdeauna o reprezentare puternica. Consilieri, consuli, atasati de toate felurile, secretari de stat… S-a ajuns chiar pina la nivel de ministri de externe.

Cel mai renumit mason dintre diplomatii actuali este celebrul astronaut Dumitru Prunariu, ambasadorul Romaniei la Moscova. Conform revistei “Forum masonic”, Prunariu este “Cavaler Templier, grad pe care l-a dobindit in Florida, SUA”. Primul (si pina acum singurul) roman care a zburat in spatiu “detine functia de Grand King in Marele Capitul de Masoni ai Arcului Regal din Romania”, avind “gradul 32 in Ritul Scotian” si fiind “Maestru Venerabil al Respectabilei Loji “Roza Vinturilor” din Orientul Bucuresti”.

“GRADATII”: Pentru ca, prin “constitutia Masonica”, se inchina Marelui Arhitect, masonii isi mai spun, intre ei sau in diverse mesaje secrete, “arhitectii”. Printre “arhitectii” din Ministerul Administratiei si Internelor si din Ministerul Apararii Nationale se numara:

- generalul Virgil Ardelean (Quattuor Coronati), seful Directiei de Informatii si protectie Informativa (fosta UM 0962, fosta “Doi si-un sfert”);
- Colonelul Olimpian Ungherea (Quattuor Coronati), redactor la revista “Pentru Patrie”, fost consilier al PDSR si autor al celebrei carti “Clubul Cocosatilor” (o parabola despre masonii din PDSR/PSD care au condus si conduc, din umbra, Romania, carte care l-a deranjat foarte tare pe Adrian Nastase);
- generalul Gheorghe Carp (fost consilier al lui Ion Iliescu, sef de directie in MAI).

Cel mai renumit cadru militar activ si totodata mason, pare a fi generalul Mihail Popescu, seful Statului Major General si, practic, seful armatei romane.

Insusi unul dintre “arhitectii sefi” ai al Masoneriei romane, maiorul Viorel Danacu, provine de la “Interne”. Aceeasi “pepiniera” l-a dat Masoneriei pe colonelul Florentin Calapod (fost sef la UM “Doi s-un sfert”), la inmormintarea caruia se zice ca au fost mai multi masoni decit cruci si gropi in cimitir.

SERVICII SECRETE: La SRI ii intilnim ca masoni pe urmatorii generali (fosti securisti): Ovidiu Soare (seful diviziei de aparare a Constitutiei), Victor Marcu, Aurel Rogojan (toti trei fosti ofiteri de securitate, cu functii-cheie in DSS, inainte de ’89) si Vasile Iancu (fost sef de contrainformatii in spionajul lui Ceausescu, fost numarul doi in SRI-ul lui Timofte). Chiar si despre generalul Radu Timofte, directorul SRI, care pina mai ieri infiera masoneria, se spune ca ar fi fost recent initiat in Loja condusa de Stefan Mîşu (inregimentat in PUR-ul lui Dan Voiculescu, unde raspunde de Departamentul pentru Integrare Europeana).

AFACERI: In rindul oamenilor de afaceri si al bancherilor exista “batalioane” de masoni. Citiva dintre ei detin functii sau au legaturi speciale la Presedintia Romaniei sau la Guvern. Printre acestia: Ovidiu Tender, Sorin Tesu, Alexandru Bittner, care se simt ca acasa la Palatele Cotroceni si Victoria.

Petre Roman a intervenit pentru “masonizarea” lui Voican Voiculescu . “Evenimentul zilei” este in posesia unui document ultra-secret din 1990. Acesta, este adresat de “fratele” Petre Roman, pe atunci prim-ministru, ambasadorului Romaniei la Cairo, Ion Angelescu.

“Sinteti autorizat ca imediat dupa primirea la presedintele Mohamed Hosni Mubarak, sa-l asitati la ceremonia afilierii in loja Memphis-Mitraim din Cairo pe trimisul nostru Atherasata nakej, fratele Gelu Voican, adept al ordinului nostru, cu gradul de Cavaler Kados, in Loja swedenborgiana de rit scotian, rectificat si acceptat, in care ati primit Lumina”, ii “ordona” Petre Roman subordonatului sau de la Cairo.

In acest mesaj cifrat, “Atherasata nakej” este un termen mason si se refera la Gelu Voican Voiculescu.
Desi documentul a aparut o data in presa anilor ’90, nici Petre Roman si nici Gelu Voican-Voiculescu nu au negat apartenenta lor la Loja Memphis-Mistraim.

Hrebenciuc, Talpes, Babiuc, Halaicu…

Din Masonerie ar face parte si urmatorii:
Viorel Hrebenciuc (deputat, “eminenta cenusie” a PSD);

Ioan Talpes (vicepremier, numarul doi la Palatul Victoria, fost numarul doi la Cotroceni);

ministrii Razvan Teodorescu, Gabriel Oprea si Eugen Bejenariu.

In ce-l priveste pe Adrian Nastase, unii zic ca ar fi mason al unei Loji din Germania, altii ca ar fi doar reprezentant al Ordinului de Malta. Oricum, “botezul” lui in ale Masoneriei, daca a fost facut, nu a avut loc in Romania, ci in afara tarii.

Intr-o situatie similara se afla si cel dintii prim-ministru postdecembrist (si fost ministru de externe), Petre Roman: daca este mason (nr. – in Loja franceza Memphis-Misraim), tot “afara” a fost facut. Si tot peste hotare (se pare, in SUA) a fost uns mason si Mircea Geoana.
Tot din sera acelorasi ministri de externe l-am identificat ca mason si pe senatorul PSD (fost PD) Adrian Severin (cel cu “lista” cu ofiteri acoperiti din politica si presa).

Dintre fostii oameni politici din prima linie, ii putem aminti pe:

Gavril Iosif Chiuzbaian (fost ministru PUNR al justitiei); Victor Babiuc (care de-a lungul timpului a condus trei ministere diferite, Apararea, Justitia si Internele), acum “mason in adormire”; Crin Halaicu (fost primar liberal al Capitalei);
Dintre artisti ii amintim pe: naistul Gheorghe Zamfir, actorul Tudor Gheorghe .

THE ROMANIAN ASSOCIATION FOR THE CLUB OF ROME(ARCOR)

Lista cu membrii romani cu drepturi depline sau asociati Clubului de la Roma/ The Romanian Association for the Club of Rome

President
Mugur Isarescu

Vice Presidents
Mircea Malitza
Virgiliu N. Constantinescu
Nicolae Danila
Petru Rares

Teodor Melescanu
Sergiu Celac
Secretary General
Calin Georgescu

Executive Director
Mugur Tolici

Members
ALBU LUCIAN-LIVIU,
ALEXANDRESCU VALENTIN

ANDREESCU BOGDAN
ANDRONESCU ECATERINA
ANTON ANTON
BARBU DANIEL
BIRZEA CEZAR
BOSTINA CONSTANTIN
BULIGA GHEORGHE
BUZATU RAZVAN
CELAC SERGIU

CHEBELEU TRAIAN
CODITA CORNEL
COLCEAG FLORIAN
CONSTANTINESCU EMIL
CONSTANTINESCU VIRGILIU
COSEA MIRCEA
CRETU OCTAVIAN
DAIANU DANIEL
DANILA NICOLAE

DIJMARESCU EUGEN
ECOBESCU NICOLAE
ENE ALEXANDRU
FRANC VALERIU
GEORGESCU CALIN
GHEORGHIU IOAN DAN
GHETEA RADU GRATIAN
GIURESCU DINU
GOMOIU TRAIAN

GRUMAZ ALEXANDRU
HAIDUC IONEL
HERA CRISTIAN
HUREZEANU EMIL
ILIESCU ION
IOSIFESCU MARIUS
ISARESCU MUGUR
LAZEA VALENTIN
LECA AURELIU

MALITA MIRCEA
MARCUS SOLOM0N
MARGA ANDREI
MELESCANU TEODOR
MELESCANU RADU
MICU NICOLAE
MIHAESCU ANA MARIA
MIHAILESCU ION
MIRCEA VIRGINIA

MIRONOV ALEXANDRU
MOLDOVAN ROXANA
MORARIU OCTAVIAN
NEGRITOIU MISU
NEGUT SILVIU
NICULESCU ALEXANDRU
NICULESCU GABRIEL
PAMBUCCIAN VARUJAN
PANIN NICOLAE

PASCU IOAN MIRCEA
PAUNA CATALIN
POP NAPOLEON
POPA CRISTIAN
POPESCU DAN DUMITRU
PRICOPIE REMUS
PURICA IONUT
RADUT RADU CRISTIAN
RARES PETRU

ROMAN PETRE
RUS IOAN
SADLAK JAN
SALA MARIUS
SANDI ANA-MARIA
SECARES VASILE
SERBANESCU ILIE
STOENESCU VIRGIL
TEODORESCU GELU

TIRIAC ION
TOLICI MUGUR
TUDOR GABRIELA
VADINEANU ANGHELUTA
VASILESCU ADRIAN
VOICULESCU DAN

INSTITUTUL DE PROIECTE PENTRU INOVATIE SI DEZVOLTARE (IPID)

Unul dintre puii Clubului de la Roma in Romania este Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID), infiintat in anul 2006 ca organizatie non-profit.

Membrii IPID:

Ecaterina Andronescu
Chimist, rector al Universitatii Politehnice Bucuresti (2004 -), ministru al Educatiei si Cercetarii (2001-2003), deputat in Parlamentul Romaniei (1996 -), Ministru al Educatiei, Cercetarii si Inovarii (2008 -).

Sergiu Celac
Diplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

Virgiliu N. Constantinescu (fost presedinte IPID, 2006) [In memoriam]
Doctor in inginerie aerospatiala, presedinte al Academiei Romane (1994 -1997), presedinte al Agentiei Spatiale Romane, ambasador al Romaniei in Belgia (1997-2003). A decedat in ianuarie 2009.

Daniel Daianu (fost presedinte IPID, 2007)
Economist, ministru al finantelor (1997-1998), profesor universitar la scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane, deputat in Parlamentul European (2007 – 2009).

Vasile Ghetau

Sociolog, specialist in demografie, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, expert la Centrul Demografic ONU-CEDOR (1974-1984).

Ionel Haiduc (presedinte IPID in exercitiu, 2009)
Chimist, presedinte al Academiei Romane (2006 – ), profesor universitar la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca, rector al acestei universitati (1990 -1993).

Marius Iosifescu
Matematician, membru titular al Academiei Romane, director al Institutului de Statistica Matematica si Matematica Aplicata “Gh. Mihoc – Caius Iacob”, membru al Societatii Americane de Matematica.

Mircea Malita
Matematician si diplomat, membru titular al Academiei Romane, ministru al invatamantului (1970-1972), ambasador in Elvetia (1980-1982) si in Statele Unite (1982-1985).

Petru Rares
Economist, director general al Institutului Bancar Roman, consilier pentru Romania al Bancii Nationale a Greciei; a lucrat in Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comertului, Agentia Romana pentru Promovarea Investitiilor Straine.

Serban Sturdza
Arhitect, specializat in renovare si urbanism, fost cadru didactic la Facultatea de Arhitectura din Timisoara, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania.

Florin Constantiniu
Istoric, specialist in istoria Romaniei, membru titular al Academiei Romane, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.

Calin Georgescu (director executiv IPID)
Doctor in pedologie, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma. A coordonat realizarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila din 1999 si 2008.

Victor Giurgiu
Inginer silvic, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele sectiei de silvicultura a Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.

Cristian Hera (fost presedinte IPID, 2008)

Inginer agrochimist, doctor docent in stiinte, membru titular al Academiei Romane, presedinte al Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.

Mugur Isarescu
Economist, guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, prim ministru al Romaniei (1999 – 2000), presedintele Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, membru titular al Academiei Romane.

Dan Puric
Actor si regizor la Teatrul National “Ioan Luca Caragiale”, spectacole de teatru, pantomima, film, turnee artistice pe toate continentele, autor al volumelor “Cine suntem” (2008) si “Omul frumos”(2009).

Veronica Savanciuc
Economist, presedinte si CEO al agentiei de publicitate Lowe&Partner Romania.

Gheorghe Stefan

Doctor in electronica, profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Ingineria Informatiei, membru al New York Academy of Sciences.

INSTITUTUL ASPEN ROMANIA

Organizatia paramasonica Skull&Bones din care face parte familia prezidentiala Bush, fondata in SUA in 1950. Filiala din Romania a fost infiintata in anul 2009. O astfel de organizatie isi propune in principiu sa cultive generatii de lideri politici pe care apoi sa-i controleze, adica “sa dezvolte lidearship-ul iluminat”, potrivit site-ului propriu.

Presedinte
Mircea Geoana, fost presedinte PSD, ex-Ministru de Externe, membru Aspen de pe vremea cand era ambasador in SUA

Potrivit site-ului Aspen, din organizatie fac parte: Stefano Albarosa, CEO CEFIN, Gheorghe Barba, director pentru Europa de Est al Wallbridge Group, Andres Baudia, CEO VEOLIA Romania, Mateo Codazzi, ENEL Romania, Michael Cole, Smithfield Foods SUA, Mihnea Constantinescu, seful de cabinet al premierului Tariceanu, Ionut Costea, presedintele Reiffeisen Bank, Daniel Daianu, Nicolae Danila, CEO BCR, Cosmin Dobran, consilier MAE, Calin Dragan, CEO Coca-Cola Romania, Bogdan Enoiu, CEO McCann Erikson, François Formont, CEO Dacia Renault, Patrick Gelin, CEO BRD, Florin Ilie, ING Bank, Antonello Iroce, ENEL Italia, Sergiu Medar, fostul sef al serviciului de informatii al Armatei si fost consilier al presedintelui Basescu, Enrico Malerba, CEO Pirelli Romania, Mugur Isarescu, Sorin Minea, CEO ANGST, Richard Moat, CEO Orange Romania, Liliana Solomon, CEO Vodafone, Dan Ostahie, CEO ALTEX, Misu Negritoiu, CEO ING Bank, Rasvan Radu, presedinte UniCredit, Paolo Sartori, Centrul SECI, Florin Talpes, SOFTWIN, Dan Sucu, Mobexpert, Jean Valvis, CEO La DORNA, Steven von Groningen, CEO Reiffeisen Romania, Nicolae Voiculescu, CEO NOVARTIS PHARMA.

Sursa: Evenimentul Zilei, luni, 17 Mai 2004, Apologeticum, IPID, ARCOR, Cadran Politic, Q Magazine

LISTA cu cei 330 de masoni venerabili din Romania si contactele tuturor Lojelor Masonice. Adrese, e-mail-uri, telefoane mobile (pentru o buna vizualizare, salvati si deschideti):

Sursa: Curentul, Victor Roncea si Badpolitics.ro

“Fraţii din Marea Lojă Naţională A României, Loja de Ritualistică şi Cercetări Masonice condusă de Prea Respectatul Frate Nicu Filip a făcut progrese semnificative şi cu ajutorul unor personalităţi din ţară, neiniţiate, care şi-au oferit cu generozitate tot sprijinul. Cunoscându-vă dragi fraţi, aproape pe toţi, cred în bunăvoinţa, înţelepciunea şi curajul ce-l veţi căpăta pentru a accede pe treptele perfectibilităţii împreună. Va asigurăm că pacea, înţelegerea şi buna comunicare, prin libertatea de gândire şi exprimare vor constitui cărămizile care vor fi zidite templului fiecăruia, încet, încet în timp şi cu încredere, iar dacă nu vom reuşi noi, vor face copiii noptri, şi dacă nici ei nu vor reuşi poate sau cu siguranţă vor reuşi copiii copiilor noştri, pentru că lucrarea noastră este în eternitate. Dumnezeu să vă lumineze casa, familia, copiii şi să vă bucuraţi de ziua de mâine.
Am zis.”

Redacţia „Curentul“ a contactat-o pe şefa Vodafone Romånia, Liliana Solomon, căreia i-am adresat mai multe întrebări cu privire la eventuala intenţie a Vodafone de a se sprijini pe solidaritatea masonilor lansånd mesaje de promovare ce conţin formule-cheie specifice insiderilor lojilor. Doamna Solomon a negat o astfel de prezumţie, adăugånd că după ştiinţa sa cei care au realizat Campania de promovare sunt tineri de la Compania McCann-Ericson şi că Vodafone nu şi-a asumat intenţia de a se adresa în special masonilor, cel puţin dånsa nu crede aceasta.

Am luat legătura cu Bogdan Enoiu, reprezentantul McCann-Ericson, autorul Campaniei de promovare a Vodafone, care ne-a adus la cunoştinţă că echipa care a realizat Campania este formată din tineri şi că nu crede că aceştia ar fi nişte iniţiaţi care s-au gåndit la mesaje masonice ascunse. Ne-a spus că va scoate totuşi formula buclucaşă din afişul Campaniei.

Venerabilii masoni din reţeaua Vodafone

Deşi toată lumea neagă că formula de tip masonic din reclama Vodafone ar avea un sens ascuns şi se susţine că Vodafone n-ar avea nici în clin, nici în månecă cu masonii, am reuşit să obţinem o bază de date cu principalii venerabili ai celor 330 de loji masonice din Romånia şi am descoperit că telefoanele de contact ale acestora sunt toate în reţeaua Vodafone .

Principalii venerabili ai celor 330 de loji masonice din Romånia

Coincidenţă sau nu, pånă una alta, marea Companie Vodafone a atras atenţia şi în străinătate, critici ai globalizării de tip masonic reclamånd prezenţa unor simboluri şi formulări ce ţin de mesajele cu sens ezoteric utilizate de companie. Astfel, a fost semnalată strania coincidenţă a logoului firmei cu însemnul grafic din centrul logoului KKK (KuKluxKlan), o organizaţie tot de tip masonic ce militează pentru supremaţia rasei albe, cunoscută pentru conţinutul rasist al ideologiei sale şi mai ales pentru atacurile la adresa negrilor din Statele Unite, cu ani în urmă.

Coincidenţă a logoului firmei cu însemnul grafic din centrul logoului KKK

S-a mai speculat pe marginea succesiunii celor trei semne grafice asemănătoare cifrei şase ce semnifică logoul companiei în reclamele Vodafone, într-o formă ce sugerează mult comentatul număr 666, considerat în unele medii drept un număr cu semnificaţii demonice.

Formă ce sugerează mult comentatul număr 666

Au circulat şi comentarii cu privire la conectarea la net prin modemurile Vodafone, unde, de asemenea, apare un straniu port 666.

Conectarea la net prin modemurile Vodafone

Unii utilizatori au semnalat şi plasat pe Internet captura de ecran ce proba că la încercarea de conectare a unui modem Vodafone la calculator avertismentul firewall-ul ESET marca portul cu nr. 666, cu notificarea între paranteze (doom), cuvånt ce înseamnă „osåndă“ (666).

Semnificaţii masonice surprinse în campaniile mondiale ale Vodafone
În Suedia, cu ani în urmă, a stårnit controverse Campania Vodafone care marca pe afiş o parafrază la o celebră zicere despre Noua Ordine şi New World Ordere, sintagme considerate semnale masonice ce preced paradigma globalismului.

Afis – Noua Ordine şi New World Order

„Welcome to our NEW WORLD“ este traducerea mesajului Vodafone lansat în Suedia, iar conotaţia masonică a mesajului nu mai are nevoie de explicaţii, decåt poate pentru minorii chemaţi la „Marea Ieşeală“ de Vodafone.

Vodafone, o companie gigant cu un profit pe anul fiscal 2008 de 6.66 miliarde lire sterline (13.1 miliarde dolari) şi cu 260 de milioane de utilizatori înregistraţi este văzută ca un instrument al unui Big Brother nu foarte friendly, cu şorţuleţ şi cu compas, care trasează mari cercuri de cuprindere a sute de milioane de oameni în aria de control a populaţiei, fie şi dacă avem în vedere numărul uriaş de oameni care pot fi ascultaţi şi urmăriţi prin tehnologia telefoanelor mobile, terminale interconentate la servere prin care îşi fac veacul în principal serviciile secrete de tot felul. Inclusiv la noi, Vodafone a fost obiectul unei cereri de chemare în instanţă pentru că oferă date privind utilizatorii unor entităţi tenebroase, cum sunt serviciile de la noi, fără a li se specifica consumatorilor care semnează contractele de utilizare a serviciilor Vodafone că devin automat, pe banii lor, ţinta interceptărilor şi localizărilor instituţiilor unui stat cu înclinaţii poliţieneşti vădite, dacă avem în vedere noile reglemementări şi proiecte de lege promovate inclusiv de personaje ca Olguţa Vasilescu, de la PSD, demascată de foştii colegi de la PRM drept „manipulatoarea pixului lui Vadim“, prin care se încearcă limitarea dreptului la expresie, urmărirea celor care comentează „negativ“ la adresa autorităţilor corupte şi vicioase.

Mai mult sau mai puţin subliminal, dar deseori pe faţă, la vedere, simbolistica masonică este inclusă şi în alte campanii de promovare ale unor produse lansate de companii similare Vodafone. În numărul viitor vom exemplifica utilizarea acestora de către compania „concurentă“ a Vodafone, Orange.

autor: George Roncea
sursa: ziarul Curentul

Dintre acestea, cea mai puternică a fost şi rămîne Bînai Bîrith International (sau Uniunea Lojilor Bînai Bîrith), înfiinţată de 12 emigranţi evrei la New York (SUA), la 13 octombrie 1843 şi structurată ca lojă masonică. Se ştiu puţine lucruri din interiorul Bînai Bîrith, pentru că este o asociaţie încă şi mai discretă decît masoneriile clasice, iar “renegaţi” apar doar în cazuri excepţionale. În prezent, B’nai B’rith International îşi are sediul central la Washington D.C. (2020 K Street, NW, 7th Floor Washington, DC 20006), în umbra Casei Albe, cu care are legături privilegiate, oricare ar fi preşedintele, şi numără în Statele Unite şi în alte 47 de ţări mai mult de 600.000 de membri, exclusiv israeliţi (evrei). Asemenea celorlalte formaţiuni masonice anglo-saxone, ea se prezintă drept o organizaţie filantropică, dar participă în taină la viaţa politică. De ea sînt legaţi mai mulţi senatori şi deputaţi, fie ca membri, fie ca simpatizanţi. Principal susţinător al Israelului în Statele Unite ale Americii, B’nai B’rith-ul conduce cea mai mare parte dintre organizaţiile şi mişcările sioniste care acţionează pe teritoriul S.U.A., în aşa mare măsură încît se poate considera că centrul mondial al deciziei sioniste se găseşte la New York. Acest lucru explică, în parte, diferenţele notabile care există uneori între guvernul israelian şi marile organizaţii sioniste americane. Colectoare de fonduri şi susţinătoare ale pretenţiilor financiare ale statului Israel – aflat în permanent deficit bugetar în ciuda sumelor fabuloase vărsate de Germania cu titlu de despăgubiri – marile organizaţii evreieşti americane impun, cel mai adesea, punctul lor de vedere în politica internă a statului Israel. Ca şi în cazul francmasoneriei tradiţionale, puterea B’nai B’rith rezidă în reţeaua de asociaţii, grupuri şi cercuri, ai căror conducători şi animatori sînt afiliaţi lojelor, dar publicaţiile israelite din Statele Unite ale Americii sînt foarte discrete în ceea ce priveşte activitatea B’nai B’rith.

Cîteva articolaşe strecurate în presă sau unele comunicate oficiale difuzate de mass-media confirmă însă că B’nai B’rith posedă agenţi infiltraţi în înalta conducere a American Jewish Committee, American Jewish Congress, Conferinţa preşedinţilor principalelor organizaţii evreieşti americane şi World Jewish Congress, care controlează la rîndul lor cea mai mare parte dintre organizaţiile evreieşti sau sioniste americane. Realitatea este că B’nai B’rith (Fiii Alianţei sau Fiii Legămîntului) este implicată în toate acţiunile secrete din lume pentru crearea unei oligarhii mondiale, a unui guvern mondial unic, care să fie din start confiscat în mod ocult de către evrei, prin pretinsul drept sacru de “popor ales de Dumnezeu”. Încă de la înfiinţare, B’nai B’rith şi-a afirmat ca ideal programatic acela de “unire a Israeliţilor în munca de promovare a înaltelor lor interese şi acelea ale umanităţii”. George L. Packard, în lucrarea “Cine conduce America?”, arată că puterea masoneriei americane tradiţionale – considerată moştenitoarea Constituţiilor lui Anderson – este întărită de influenţa enormă a Ordinului (masonic) Internaţional B’nai B’rith. Cele 99 de grade de iniţiere ale B’nai B’rith sînt în realitate triplarea celor 33 de grade ale ritului masonic cel mai consacrat în lume, cel mai important şi cel mai cunoscut, Ritul Scoţian Antic şi Acceptat, cunoscut vulgar şi ca “masoneria americană”. Cu toate acestea, organizaţia evreiască nu şi-a declarat aproape niciodată public caracterul ocult sau masonic.

Atenţia B’nai B’rith privind România datează încă de la înfiinţarea acestui ordin masonic israelit (1843), avînd în vedere colonizarea discretă, dar masivă a României cu evreii veniţi din Polonia şi Ucraina. Scopul acestei atenţii era “împămîntenirea” evreilor în România şi dominarea de către aceştia a întregii vieţi economico-financiare a ţării. Prima rezidenţă permanentă din România a Bînai Bîrith a fost înfiinţată în 1870 de către consulul american Benjamin Peixotto. Tradiţia infiltrării în România a agenţilor B’nai B’rith prin înalţi diplomaţi ai Statelor Unite ale Americii a continuat pînă în prezent (a se vedea mai departe cazul ambasadorului Alfred Moses, care a activat şi în timpul regimului lui Ceauşescu). De asemenea, influenţa acestei organizaţii se simte chiar şi prin implicarea în viaţa cotidiană a românilor a posturilor de televiziune penetrate de agenţi mondialişti sau sionişti, în general evrei, inclusiv postul naţional oficial de televiziune, care a fost şi este controlat în mod semnificativ.

Înclinaţia evreilor pentru posturi de televiziune românesti este dovedită si de cazurile posturilor (fost) Tele 7 ABC (al evreului Fredy Robinson), Prima TV (al evreilor Alex Bittner şi Dan Fischer) sau B1 (unde co-acţionar este evreul Elan Schwartzenberg). Despre televiziunea B1, populaţia crede că ar apartine fraţilor magnaţi Păunescu. Există însă informaţii despre apartenenţa lui George Păunescu la B’nai B’rith. Concret, el a fost cooptat drept informator oficial al Anti Defamation League din România, dar Anti Defamation League este un Serviciu secret sionist, în slujba B’nai B’rith. O mare parte de presa scrisă este preluată de grupul evreiesc Ringier sau de către concernul “german” evreiesc Bertelsmann. În celelalte cotidiene importante româneşti există oameni de încredere ai evreilor sau în solda secretă a acestora. Nici Palatul Cotroceni nu a scăpat de această influenţă prin comisiile prezidenţiale Băsescu, conduse de GRUPUL GDS – EUROPA LIBERă în frunte cu Vladimir Tismăneanu, membru al lojei B’nai B’rith, fiul celui mai important toriţionar comunist Leonte Tismăneanu, evreu rus care a vînat şi ucis numeroşi cetăţeni români în perioada 1944-1964, fiind promotorul regionalizării României şi al înfiinţării Republicii Transilvania. Tocmai el este cel pe care Traian Băsescu l-a însărcinat cu elaborarea raportului privind procesul comunismului, prin care sînt judecaţi şi condamnaţi o serie de patrioţi români de prim rang, între care cei mai de seamă sînt Corneliu Vadim Tudor şi Adrian Păunescu. Prin redactarea acestui raport se evidenţiază clar misiunea acestei reţele sioniste a B’nai B’rith de promovare a intereselor sale în România şi de înlăturarea a tot ce este naţional şi patriotic în acest areal mioritic.

În ceea ce priveşte masoneria română, odată cu acapararea mascată a masoneriei universale de către Bînai Bîrith în anul 1874, în România începe o perioadă de frămîntări în cadrul lojilor masonice, manifestîndu-se o adevărată rezistenţă naţională masonică faţă de ofensiva israeliţilor. Principala influenţă a B’nai B’rith în România, pînă în anul 1948, a fost realizată îndeosebi prin manipularea lojilor masonice penetrate de evrei, ceea ce a împărţit practic masoneria română în două curente importante şi rivale: primul naţional, al doilea cosmopolit şi dominat de evrei. Curentul masonic naţional a fost reprezentat sporadic de Marea Lojă Naţională din România şi de Ordinul Masonic Român (care reuneau cîteva zeci de loji masonice), fiind condus multă vreme de maiorul patriot Constantin Moroiu, care s-a implicat frecvent la nivel masonic mondial în favoarea marilor interese naţionale ale României. Pe de altă parte, curentul cosmopolit (evreiesc) a fost reprezentat de lojile masonice româneşti obediente masoneriei americane, de lojile de limbă germană sau de lojile obediente Marelui Orient al Franţei.

Mai multe încercări de instalare a unei Puteri Masonice Naţionale controlate de evrei a fost încununată de succes abia în 1929, sub regimul pro-evreiesc al regelui Carol al II-lea. Numele acestei “puteri naţionale” a fost acela de Marele Orient al României, iar încercările constituirii sale datează de la 1 mai 1879. Curentul masonic cosmopolito-evreiesc a urmărit mai mult promovarea intereselor economice şi politice ale alogenilor, subordonîndu-se prioritar intereselor străine ţării. El a fost controlat, direct sau indirect, de către B’nai B’rith prin lojile evreieşti, americane sau “germane”, de obedienţă directă la masoneria italiană sau franceză. Ca şi astăzi, se poate spune – a se vedea declaraţiile venerabilului Dan Amedeo Lăzărescu, în capitolul “România, ţintă Sionistă” – că tot Marele Orient al Franţei, format din evrei, se opunea intereselor României. Aşa cum se arată în capitolul menţionat, apropierea României de pactul militar Nord Atlantic a fost precedată de apariţia la Bucureşti a Lojilor Bazelor NATO. “Masonii români afirmă că au intrat în lojile masonice ale bazelor NATO încă din 1993!”, scria presa românească în februarie 1997. Ştirea apăruse şi în 1993: “Una din Lojile Bazelor NATO şi Supremul Consiliu Mamă al Jurisdicţiei de Sud al S.U.A., în 7 mai 1993, şi-au trimis mai mulţi reprezentanţi în România, la Bucureşti”. Aceştia erau Fred Kleinknecht, “Suveranul Mare Comandor al Lumii”, şi adjunctul său, evreul Arnold Hermann, agent B’nai B’rith.

Apariţia blocului militar NATO însăşi coincide cu perioada în care masoneria americană (dominată la rîndul ei de către Bînai Bîrith) a cunoscut cea mai puternică influenţă asupra armatei. Legăturile directe ale Bînai Bîrith cu Lojile Bazelor NATO sînt evidenţiate şi de faptul că baza militară NATO din Frankfurt găzduieşte sediul central al Lojilor europeane ale Bînai Bîrith. Agenţii Lojei B’nai B’rith din Frankfurt au avut dese întîlniri secrete, în perioada 1990-1993, în România, acestea fiind găzduite de Cercul Militar Bucureşti, numit azi Casa NATO, într-o perioadă în care prim-miniştri ai României au fost un evreu – Petre Roman – şi Theodor Stolojan – membru al ocultei financiare mondiale reprezentată de BANCA MONDIALĂ şi FMI. În acest context, oraşul german Frankfurt se configurează ca noua capitală a plănuitelor “State Unite ale Europei”, vechi ideal masonic, fapt dovedit nu numai de alegerea sa de către iudeo-masonerie drept sediu central al B’nai B’rith în Europa, fiind şi sediu al bazelor militare NATO, ci şi de plasarea aici a sediului Băncii Centrale Europene, care controlează moneda “comunităţii europene”, Euro.

În lungul timp cât a participat la emisiunea de la OTV din 28 august 2010 am putut să constatăm că „victima”, Gheorghe Luminiţă, se contrazice în propriile declaraţii de la o oră la alta, dar pare şi că nu prea ştie despre ce vorbeşte. Astfel, el plasează dubiosul eveniment mai întâi în prima sau a doua duminică de după sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai). Câteva ore mai târziu spune că era în luna iunie (fragm. 8 de pe Internet, min 6.05 „până la jumatea lui iunie, până în 15 iunie”). În Cancan-ul din 2.09.2010 spune că era duminică 18 iunie, dar 18 iunie nu cade duminică, ci vineri. În înregistrarea postată pe Internet de OTV, fragmentul 1, min. 1.45 spune că „avea o pungă cu cireşe de mai, pentru că era timpul cireşelor”. În mărturia depusă la întrunirea Consistoriului bisericesc al Arhiepiscopiei Tomisului, pe 9 septembrie 2010, a mutat evenimentul pe 13 iunie, dar atunci părintele stareţ a lipsit din mănăstire, după cum s-a demonstrat cu mai mulţi martori!

Scris de Lucia THEODORESCU

În filmul incriminator, biserica apare acoperită cu ţigla nouă primită drept donaţie de la un doctor care a depus mărturie. Aceasta a fost aşezată pe acoperiş după sărbătoarea Sfântului Pantelimon (27 iulie), respectiv la sfârşitul lunii iulie. Astfel, se demonstrează fără drept de apel că bătaia nu putea avea loc decât în luna august 2010!!! Repetăm: în film, biserica apare acoperită cu ţigla cea nouă care a fost pusă după 27 iulie, deci filmul şi bătaia nu puteau avea loc decât în luna august! Aceasta este o certitudine şi de aici trebuie să pornim. Aşa s‑ar explica şi apariţia în presă pe 27 august, iar nu la trei luni după eveniment.

Deci, Gheorghe Luminiţă, dintr-un motiv oarecare, nu spune adevărul, ba îl mai şi înfloreşte, vorbind despre punga cu cireşe de mai şi de timpul cireşelor. De ce minte? Ce are de ascuns pentru ca să plaseze evenimentul sensibil mai devreme decât ar fi putut avea loc? Un motiv ar fi că nu mai riscă intervenţia poliţiei, termenul pentru depunerea plângerii fiind trecut. Tot ce vrea este să-i dea Biserica 500.000.000 lei vechi. Nu dreptate, nu poliţie, nu proces, doar bani. Ce simplu ar fi! Poliţia ar fi făcut, probabil, reconstituiri, investigaţii profesioniste, în care nu te joci cu adevărul şi în care rişti foarte mult dacă eşti prins cu minciuna. În schimb, ce credeţi că se poate întâmpla dacă minţi pe preoţii din Arhiepiscopia Tomisului? Consistoriul nu poate condamna pe laici, nu dă amenzi, nu bagă la-nchisoare.

Dacă filmarea a fost făcută în luna august, şi am stabilit că aşa s-a-ntâmplat, cireşele de mai n-ar fi putut exista. De asemenea, dacă trecuse mai mult timp de la agresiune, nu mai putea prezenta urme fizice ale bătăii, pe când, după mai puţin de două săptămâni, „arcada spartă” despre care se vorbeşte în două locuri (fragm.8 min.2.50 şi fragm.5 min.2.54) n-ar fi fost, probabil, vindecată. Iar dacă n-a fost la doctor, după cum declară, de unde ştie că avea arcada spartă? În definitiv, fractura unui os se poate constata la o simplă radiografie, dar Consistoriul nu-i poate cere să o facă şi nici nu o poate expertiza medical.

Faptul că ziarul Cancan a prezentat un film puternic alterat prin montaj nu este deloc de neglijat. Astfel, în filmul nemontat (după declaraţia lor), postat pe Internet în ziua de 18.09.2010, bătaia nu mai pare deloc aşa de violentă, rapidă, sălbatică, nu se poate să fi necesitat două zile de repaus la pat. De asemenea, nu mai apare deloc evident dacă vreo lovitură ar fi putut provoca spargerea arcadei, priviţi filmul! Mai mult încă, toată bătaia pare prefăcută, regizată, aşa precum se face într-un film de acţiune: lovituri extrem de rapide, nu foarte evidente, scurte şi ascunse, care de fapt nu par să atingă victima (o lovitură de la-nceput trece pe deasupra frunţii şi una e de fapt o prindere de mână) ce nu schiţează niciun gest de răspuns, dar mai ales, nu se fereşte, de parcă ştia că trebuia să se lase bătut.

Se poate presupune că boala psihică de care suferă îl face să nu ştie bine ce se întâmplă cu el, să fie ezitant sau nehotărât. Totuşi, nu este nicidecum o persoană lipsită de discernământ şi boala nu l-a împiedicat să exercite, se pare, funcţia de gardian de închisoare, credem, o funcţie de mare răspundere.

Spune că s-a jenat să se ducă la Poliţie să reclame bătaia, dar, în realitate, el a fost la Poliţie şi a reclamat oficial, în luna august, pe cineva (a cărui identitate o protejăm), la sfârşitul sejurului de la Basarabi. Iarăşi o minciună! Putea foarte bine cu acea ocazie să reclame şi bătaia care pretinde că s-a petrecut. Oare de ce n-a făcut-o? Nu cumva bătaia aceea a fost o înţelegere plătită între protagonişti?

În două momente din emisiunea OTV din 28 august spune că agresiunea a fost făcută de un preot în sutană (fragm.4 min3.30 „nu-i el acolo? Nu-i îmbrăcat în negru? Nu-i în sutană? Nu-i uniforma lui?” Şi min10.30 „e o ruşine ca un om îmbrăcat în sutană să lovească un om”), dar în alte locuri vorbeşte despre cel care apare în film în tricou alb (fragm.5 min2.35). (S-a dovedit că adevăratul părinte stareţ nu are şi nu poartă bluze albe ca cea din film).

De asemenea, el spune în cel puţin două locuri că mănăstirea nu este împrejmuită, „nu are gard”, şi-l determină şi pe ziaristul Ovidiu Zară să greşească spunând acelaşi lucru (fragm. 8 min2 „nu era împrejmuită cu gard. Dacă era împrejmuită, ocoleam gardul” şi fragm. 5 min5.45). Dar mănăstirea are de multă vreme gard de zid şi gard din plasă de sârmă, precum şi porţi, după cum se poate vedea în fotografiile pe care le ataşăm. Deci, o nouă minciună. Iar scările betonate din peretele de cretă înalt de 40 m au fost ridicate prin truda monahilor tocmai pentru a uşura accesul credincioşilor de la Basarabi, necum pentru a-i ţine departe.

Un fapt deosebit de important şi care a fost trecut cu vederea de presă este acela că unul dintre protagoniştii evenimentului, în afară de Gheorghe Luminiţă, a fost identificat! (Ziaristul Florian Bichir a avut această informaţie de la Arhiepiscopie şi a trecut-o pe site-ul libertateaonline blogul personal). Tânărul care apare drept a treia persoană în film este un personaj cât se poate de suspect, care nu face parte din obştea mănăstirii ci este unul dintre acei nenumăraţi fraţi itineranţi, certaţi cu munca şi cu regulile monahale, care caută adăpost şi mâncare. Se pare că-l chema Daniel, dar nimeni nu-şi aduce aminte prea bine de el şi nu i s-a înregistrat prezenţa pentru că a stat foarte puţin, aproximativ două săptămâni şi a plecat înainte de începutul postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, deci, înainte de 1 iunie. Poate chiar înainte de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (într-o mănăstire timpul este marcat mai curând de sărbătorile sfinţilor, nu de calendar). Probabil că s-a plasat bătaia în timpul cireşelor tocmai pentru a explica prezenţa lui în film, dar Gheorghe Luminiţă a uitat ce trebuia să declare sau importanţa acelui fapt. Dar dacă filmarea s-a făcut în august, atunci se dovedeşte scenariul premeditat. El nu mai făcea parte din obştea mănăstirii (dovadă ţigla nouă de pe biserică ce stabileşte categoric momentul întâmplării în august), atunci cum a apărut odată cu filmul?

El este filmat de parcă ar face parte din obşte. În realitate, prin faptul că a stat acolo o perioadă, el cunoştea obiceiurile mănăstirii şi ştia că într-o duminică după amiază existau toate premizele să nu mai fie nimeni în preajmă, mai ales într-o zi călduroasă, iar în chilii, era foarte posibil să mai fie doar unul sau doi călugări care să se odihnească. Ce se poate face în arşiţa unei zile de duminică după slujbă şi după masă? Era, deci, momentul cel mai propice pentru o înscenare. Totul se putea petrece repede şi fără martori, protagoniştii urmând să părăsească repede terenul.

Iată, deci, două dintre cele mai pregnante întrebări:

1.- De ce minte Gheorghe Luminiţă?

2.- Ce căuta tânărul Daniel în luna august, martor la bătaie, dar nevăzut de nimeni din mănăstire?

E foarte posibil ca acesta să fi venit împreună cu ceilalţi participanţi la înscenare (între altele, pe el îl cunoştea câinele mănăstirii), să fi aşteptat momentul prielnic, să-şi fi executat repede numărul, apoi să se retragă. Oricare ar fi interpretările, rămâne faptul că acest tânăr a stat la mănăstire în luna mai, după care nu mai apare decât în filmul făcut în august.

În imaginile postate pe Internet, în toiul bătăii, la un moment dat, atât falsul stareţ cât şi tânărul Daniel îi arată lui Gheorghe Luminiţă, cu mâinile întinse, o direcţie, probabil indicându-i să o ia pe un alt drum, nu prin curtea mănăstirii. Deşi Gheorghe Luminiţă susţine că tânărul a încercat să-l apere, să nu mai fie bătut, nu se vede nicio intervenţie a tânărului, care, şi el, îl goneşte arătându-i direcţia pe unde trebuia să meargă. Doar că falsul stareţ şi tânărul Daniel arată două direcţii diferite! Daniel, care a stat la mănăstire, indică direcţia cea bună, pe când falsul stareţ, care nu cunoştea locurile, arată cu totul altceva. Şi scena cu mâinile arătătoare de direcţii diferite se repetă, devenind de-a dreptul hilară, ca într-un film cu Charlot. Aceasta demonstrează că falsul stareţ nu ştia unde trebuie să arate!

Un rol esenţial îl are cel care a filmat scena. Cum de s-a aflat acolo, izolat, la poartă sau la gard, într-o zi toridă de vară, pe la ora 17.00? Era singur? Dacă l-a atras mănăstirea, de ce nu se află pe film nicio secvenţă măcar cu biserica, cu interiorul ei? Cu site-ul arheologic al bisericilor de cretă, cu împrejurimile? De ce n-a intrat, sau n-a mai intrat, s-o viziteze? De ce bătaia – şi-atâta tot? De ce nu apare acum, de ce se teme (dacă se teme)? Ce-ar putea fi mai nevinovat decât să te afli undeva în vizită şi să surprinzi nişte imagini? Dacă nu ai nimic de ascuns, de ce să nu ieşi la lumină? Nu ar fi deloc lipsit de importanţă nici preţul plătit de Cancan pentru film, dar ei nu vor comunica niciodată Consistoriului de la Tomis astfel de amănunte, pe când poliţiei sau procurorilor ar fi obligaţi să le divulge.

De unde ştia realizatorul filmului că avea să urmeze o bătaie? Cum de a fost atât de perfect pe fază, cu camera video semiprofesionistă deschisă, pregătită? Iar tânărul Daniel apare ca depărtându-se de operator, venind dinspre el, dinspre zona unde pândea cel pregătit să filmeze, deci, păreau că fuseseră împreună.

Cel care a filmat n-a pierdut niciun amănunt al bătăii, nici de la început, nici de la sfârşit. La început, victima este în picioare împreună cu falsul stareţ, de parcă aşteptau ca cineva să spună „Start! Începeţi!”, apoi falsul stareţ îl culcă la pământ pe Gheorghe Luminiţă, ca şi cum n-ar fi putut să-l bată în picioare, şi pare să-i dea primele două lovituri care de fapt nu s-ar zice că-l ating…

Cineva a trimis un mesaj la OTV spunând că ştie când şi unde s-ar fi făcut filmarea. Iată o pistă interesantă, dac-ar fi să fie adevărată. Ziariştii de investigaţie ar putea prelua firul. Consistoriul monahal, însă, nu are de demonstrat decât dacă părintele stareţ Teotim Popa s-a făcut vinovat de ceva. Pentru aceasta ar fi fost de ajuns faptul probat indubitabil că în ziua invocată de Gheorghe Luminiţă sfinţia sa nu s-a aflat la mănăstire!

Arhiepiscopia Tomisului nu a avut posibilitatea să deruleze filmul fotogramă cu fotogramă, totuşi, cel puţin în două locuri par să fie nişte tăieturi, întreruperi ale mişcărilor tocmai în momentele loviturilor. Afirmaţiile ziariştilor de la Cancan respective la eventuali specialişti nenumiţi, neautorizaţi şi necunoscuţi care ar certifica autenticitatea filmării nu pot fi luate în considerare. Ori e o analiză serioasă, ori nu e.

Părintele stareţ nu a fost contactat pentru niciun şantaj. Nici n-ar fi răspuns la aşa ceva. El are 17 ani de la hirotonire, timp în care a slujit mereu în condiţii grele, cu credinţă, cu onoare, cu sacrificii. Câţi dintre cei care-l hulesc acum se pot mândri cu atâtea realizări zidite în umbră şi modestie?

Ziariştii au pus întrebări de genul: „Dacă nu e el, cine e atunci?” Acesta nu e un argument: dacă nu ştim cine e, trebuie să fie stareţul. Altcineva a zis că trebuie să fie unul dintre vieţuitorii sfântului lăcaş şi de‑aici a pornit concluzia că Biserica îşi ascunde făptaşii, de ce nu-i divulgă pe cei din film, care cu siguranţă că sunt cunoscuţi şi că se ascund în mănăstire?

Din nou, aceste concluzii sunt aberante. Acolo nu există o tradiţie monahală. Încă nu sunt condiţii pentru mulţi vieţuitori. Fiind un lăcaş în construcţie, este la fel de greu să ia fiinţă şi o obşte pe cât este de greu să zideşti lăcaşul. Astfel, la Basarabi se află doar stareţul, care este şi unicul preot, un alt monah, care apare în poză împreună cu stareţul (şi are 190 cm!) şi doi fraţi, care nu fac încă parte din cler. Deci, doar doi monahi şi doi fraţi. Împreună cu ei, de obicei mai sunt şi 3-4 muncitori. Aceştia sunt toţi. Evident că cineva necunoscut nu putea trece neobservat. Nimeni dintre aceştia nu apare în film.

S-a mai spus: „De ce nu-i caută el (stareţul) pe cei vinovaţi care apar în film”? Stareţul n-ar trebui nici măcar să dovedească faptul că este nevinovat, ci societatea ar trebui să-i arate că e vinovat, dar să-i mai ceri şi ca el, nevinovatul, să-i caute în neant pe cei vinovaţi, în ce cod de legi scrie asta? Ca să nu mai vorbim că a înghiţit un număr uriaş de insulte incalificabile, nu doar de la Gheorghe Luminiţă, ci şi de la telespectatorii care au ţinut să-şi exprime dezgustul faţă de dânsul, precum şi de la toţi ziariştii din presa scrisă sau audiovizual care l-au copleşit cu epitete care mai de care mai jignitoare. Acum, că s-a dovedit că nu este el acela din film, cine-i redă sfinţiei sale onoarea terfelită prin cele mai diverse exerciţii de stil? Şi nimeni nu-şi cere iertare? Să-i ierte Dumnezeu aşa după cum i-a iertat şi dânsul. Nici măcar avocaţii care-au comentat n‑au respectat prezumţia de nevinovăţie. Toată lumea a fost foarte generoasă relativ la suma pe care ar trebui să o primească Gheorghe Luminiţă drept despăgubiri morale, dar acum, oare cât ar trebui să primească părintele stareţ Teotim Popa pentru uriaşul deficit de imagine făcut sfinţiei sale? Şi de la cine? Dreptul la imagine este un drept constituţional şi n-ar trebui ca ziariştii să folosească măsuri diferite, pentru că un om al Bisericii nu este un cetăţean inferior, de rangul doi, al acestei ţări. Vom vedea oare balanţa presei înclinându‑se invers şi pe ziarişti cerând despăgubiri enorme pentru părintele stareţ?

Poate că Arhiepiscopia a întârziat prea mult cu transmiterea fotografiilor către presă, dar oare nu ziariştii de investigaţie sunt aceia care ar fi trebuit să caute fotografii actuale cu stareţul, înainte de a se grăbi să umple în special internetul cu insulte? Cine a dorit, a avut de la Arhiepiscopie pozele sau orice alte informaţii. Cum e posibil să preiei un film evident trucat, care amplifica vizibil o vinovăţie, a oricui ar fi, încât într-un anumit moment stareţul putea fi şi linşat? Ziariştii de la Cancan au publicat o poză de la Oradea (Stareţul a părăsit Oradea în 2004!). De ce nu s-au deplasat la Basarabi pentru o poză nouă? Ei spun că experţii au comparat pozele cu filmul şi că sunt convinşi de identitatea persoanei. Care „poze”? Cea de la Oradea? Şi unde-au găsit o poză de grup atât de veche?

În realitate, victima nu l-a văzut niciodată pe părintele stareţ şi nu avea cum să ştie că cel care l-a bătut, dacă l-a bătut cineva de-acolo, era părintele stareţ al mănăstirii. De fapt, în nebuloasa creată de atâtea minciuni, străluceşte una mai mare ca toate. Părintele stareţ Teotim Popa nu poate fi persoana care apare în film, pentru că alura fizică nu-i permite! Părintele stareţ este o persoană scundă de statură şi foarte slab, mai puţin de 64 de kg. Persoana care apare în filmul incriminator este mai curând robustă, cu o faţă lată. E foarte uşor să filmezi la repezeală pe cineva machiat cu barbă şi păr lung, cum au călugării. Toţi seamănă unii cu alţii, mai ales filmaţi de departe. Explicaţii de genul: „A ţinut cură de slăbire!” nu stau în picioare. Cel mai simplu mod de a-şi schimba fizionomia era să renunţe la barbă şi la părul legat. În rest, silueta îi este aceeaşi de când a fost hirotonit ieromonah (repetăm, de 17 ani). Prin votul sărăciei depus, a putut să-şi păstreze aceeaşi vestimentaţie modestă pe care o are şi acum, de ani şi ani de zile. Iar pozele au fost făcute de oamenii Arhiepiscopiei pe 31 august 2010. Arhiepiscopia nu este o redută sumbră şi întunecată care ascunde secrete reprobabile, ci este un lăcaş al misiunii ortodoxe, în care se caută ca oamenii să fie ocrotiţi şi alinaţi.

În esenţă, dacă bătaia ar fi avut loc în luna mai, în „timpul cireşelor”, tânărul Daniel făcea parte din obşte şi ar fi putut să pretindă că a fost de faţă când părintele stareţ şi-a bătut victima – ar fi fost cuvântul lui şi-al lui Gheorghe Luminiţă împotriva cuvântului părintelui stareţ. Dar dacă bătaia a avut loc în luna august, după ce ţigla nouă a fost pusă pe biserică, tânărul Daniel nu mai făcea parte din obşte, nu a fost văzut, recunoscut de nimeni, nu s-a prezentat oficial la mănăstire şi nu avea cum să apară împreună cu adevăratul părinte stareţ ca să facă ordine între cei ce treceau prin curte. În acest caz, în film nu apare adevăratul părinte stareţ iar filmul este o făcătură regizată pentru trei actori. De asemenea, fizionomia şi statura părintelui stareţ, neschimbate de mulţi ani de zile, arată că nu putea fi el agresorul din film.

Nu ştim cum a ajuns lucrătura asta odioasă în mâinile celor de la Cancan. Poate au realizat-o chiar ei. Oricum, faptul că s-au dedat la o amplificare acută a agresiunii printr-un montaj foarte minuţios, o adevărată capodoperă, astfel ca un om al Bisericii să apară ca un adevărat monstru, este al lor, al Cancan-ului. Acest lucru nu poate fi negat şi practic l-au recunoscut când au lansat filmul „neprelucrat”, pe 18.09.2010. Oare aşa se face o presă în care cititorii să fie bine informaţi? Cât de bine informaţi au fost cititorii lor, devoratorii de Internet şi telespectatorii tuturor televiziunilor, naţionale sau locale?

Oamenii Bisericii nu vor cere să fie pedepsiţi cei vinovaţi, ci se vor ruga lui Dumnezeu pentru luminarea lor şi pentru iertare.

Care-a fost mobilul unei atari înşelătorii?

Scenariul unu. Pe sărăcia extremă în care trăim, e posibil ca acel tânăr Daniel să se fi aflat cândva într-o companie în care să-i fi venit cuiva ideea să realizeze un film mincinos, dar şocant, pe care să-l ofere spre vânzare. Pare mai credibil şi mai ieftin ca doi străini plus Gheorghe Luminiţă să fi fost filmaţi într-o înscenare, mai curând decât să se fi folosit trucaje şi montaje procesate electronic.

Scenariul doi. Ei bine, evenimentele socio-economice pe care le trăim aveau în mod evident nevoie de un paravan fumigen care să le acopere şi care să abată atenţia de la ele. Pentru aceasta a fost aleasă Arhiepiscopia Tomisului, care de patru săptămâni este supusă unui atac mediatic nemaiîntâlnit şi nemeritat, pe teme neadevărate sau exagerate. Nimeni nu se mai gândeşte la adevăr, ci doar la rating sau tiraj. Toate acestea profitând de faptul că în Biserică slujitorii trebuie să aibă vocaţie de martiri…. Există în societatea noastră forţe pe care se pare că noi nu le cunoaştem dar care au şi puterea, şi mijloacele, şi curajul pentru astfel de atacuri.

Gheorghe Luminiţă a fost tratat cu respect de Arhiepiscopia Tomisului, într-un mod total diferit de cel al Parchetului sau la Poliţiei. A fost găsit prin intermediul clerului din zona Botoşani. I s-au trimis 2.000.000 lei vechi bani de drum. A ajuns dimineaţă la Constanţa şi a fost invitat să se odihnească două ore la căminul seminarului teologic. A mâncat mâncarea de la masa călugărilor. La ora 10.00 trebuiau să înceapă lucrările Consistoriului, dar el i-a întârziat pe toţi până la ora 15.00 deoarece a fost plecat pe la notariat cu cei doi „prieteni” de la „Drepturile omului”, asociaţie înfiinţată, se pare, ilegal. Aceştia l-au „ajutat” aşa de bine încât i-au luat banii de drum trimişi de Arhiepiscopie, iar, la sfârşitul zilei, la cererea sa expresă, Arhiepiscopia Tomisului a trebuit să-i mai ofere încă 700.000 lei vechi, cu care să poată ajunge înapoi la Botoşani.

Culmea este că altercaţii sau bătăi asemănătoare cu aceasta au mai existat în curtea mănăstirii, protagonişti fiind, însă, persoane străine clerului. Poate că tocmai de la acele agresiuni i-a venit tânărului Daniel ideea înscenării. La ferma agricolă situată la vreo 3 km distanţă lucrează tot felul de oameni certaţi cu civilizaţia, veniţi de peste tot, care se îmbată crunt şi adorm pe lângă biserică la întoarcerea de la Murfatlar sau se mai agresează între ei oriunde s-ar afla. Odată, unii şi-au adus şi caii la păscut în incinta împrejmuită şi au răspuns cu obrăznicie când oamenii s-au luat de ei. Pe toţi aceştia, modesta obşte îi lasă în pace. Ba mai mult, când prinoasele de pâine sau cozonac sau altele depăşesc nevoile mănăstirii, toate acestea sunt trimise la masa lor, la fermă. Dar la slujbă, duminica, muncitorii nu apar (cum nu apărea nici Gheorghe Luminiţă, care cere acum 500.000.000 lei vechi Bisericii), apare doar inginerul şef de fermă.

Considerăm rezultatul analizei întreprinse ca fiind edificator, concludent şi judicios demonstrat, drept pentru care părintele stareţ a fost nu iertat, de către Consistoriul monahal, ci reabilitat şi repus în toate drepturile, pentru că de la îndatoririle sale nu a abdicat niciodată. Regretăm însă profund că a trebuit să înfrunte un astfel de tăvălug al presei.

Însoţim noile amănunte ale anchetei cu mai multe fotografii realizate în data de 31 august 2010 la mănăstirea Basarabi. De reţinut că toate acestea se adaugă celor postate anterior pe site-ul libertateaonline – blogul domnului Florian Bichir. Totul pentru a fi mai expliciţi. Ceea ce a divulgat ziarul Cancan pe Internet a fost doar un film, o ficţiune – şi-atâta tot.

Părintele Protosinghel Teotim Popa este un călugăr, un ieromonah cu vechime, care îşi duce traiul plin de sacrificii în singurătate şi rugăciuni, împărţind binele şi implicându-se în edificarea a noi lăcaşe de cult care ne vor folosi nouă, tuturor, şi cu care urmaşii noştri, probabil, se vor mândri. Vieţuieşte într-o chilie săracă şi simplă în vârful unui munte de cretă, nu cere nimănui nimic şi respectă cu frică de Dumnezeu şi cu stricteţe rânduielile bisericeşti, conformându-şi viaţa cu rânduielile Bisericii. Nu-l veţi vedea apărându-se la televiziune, după cum nu l-aţi fi văzut nici pe Sfântul Daniil Sihastrul părăsindu-şi singuraticul loc de reculegere şi intrând în polemici. Dumnezeu ştie adevărul, şi asta îi este de-ajuns.

Cititi si:

• Ziua Constanta
• Realitatea TV

De menţionat că acesta a fost impus la conducerea masoneriei române de către masoneria rusă, prin Alecsandr Kondiakov, Mare Secretar al Marii Loji a Rusiei, care, la vremea respectivă, a exprimat cu toată claritatea poziţia Rusiei, afirmînd fără ocolişuri că dacă masonii români vor ca România să intre în NATO, trebuie să-l aleagă în fruntea lor pe Eugen Ovidiu Chirovici. Şi acum, ca şi atunci, pentru ocuparea funcţiei supreme în MLNR se duc lupte crîncene între facţiunea naţionalistă din cadrul lojei şi cea de obedienţă străină.

Aceasta din urmă vrea să-l impună pe profesorul de fizică Mircea Gheordunescu, fost adjunct al directorului SRI Costin Georgescu, în perioada 1997-2001. În prezent, Mircea Gheordunescu este consul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, mai precis consul general; a fost şef al Consulatului General al României la Milano. Dintre susţinătorii săi amintim pe:

- Cristian Unteanu, evreu, fost purtător de cuvînt al guvernului pe vremea lui Petre Roman, fost corespondent “Ziua” la Bruxelles, actualmente trimis al Realităţii TV, în spatele căruia se află, de fapt, Sorin Ovidiu Vântu. Acest Cristian Unteanu, Mare Secretar de Externe al masoneriei lui Chirovici si administratorul “Vântu Foundation” de la Bruxelles (“Fundaţia Vântu – pentru excelenţă în educaţie şi jurnalism”), este indicat drept complice al lui Vântu în delapidarea a peste 2 milioane de euro din fondurile fundaţiei, un paradis fiscal ambulant, utilizată, în realitate, de acesta din urmă, pentru operaţiuni de spălare de bani prin banca cipriotă Marfin Laiki Bank. Sorin Ovidiu Vântu este deja cunoscut ca om al serviciilor secrete ruseşti, cu legături puternice în rîndul masoneriei ruse prin masoneria basarabeană. Pe lîngă afacerile sale directe cu personaje din Republica Moldova, suspectate de strînse legături cu KGB, precum Vitalie Dobîndă, Ghenadie Nipomici, Octavian Turcan şi Vladimir Plahotniuc – Sorin Ovidiu Vântu s-a combinat cu nimeni altul decît Petre Mihai Băcanu, fostul şef al “României libere”, cunoscut agent desconspirat al KGB din presa română, racolat înainte de 1989 de agentul rus Vladimir Volodin. Numitul Sorin Ovidiu Vântu este mason şi a condus, practic, Serviciul Român de Informaţii în perioada cît în fruntea acestuia a fost prietenul şi concitadinul său Radu Timofte, cunoscut cu legături pe linia Serviciilor Speciale sovietice GRU.

- Manole Iosiper, profesor, etnic evreu, este tatăl ambasadorului României în Israel, Eduard Iosiper. De asemenea, este membru de frunte al B’nai B’rith România, organizaţie masonică mondială, exclusiv evreiască.

- Traian Caramanian, Pro Mare Maestru, care şi-a luat acest nume în urma căsătoriei, pentru a-şi ascunde originea evreiască, bine cunoscut în lumea afaceriştilor evrei.

- Gheorghe Florea, ţigan, maestru mason de grad 33, Mare Maestru Suveran, Mare Comandor al Supremului Consiliu al Anticului şi Primitivului Rit de Memphis din România, este considerat “pata neagră a masoneriei româneşti”. Fostul patron al Fabricii de Bere “Fulgerul” Bragadiru este cunoscut şi ca “maestru ţepar”, dar şi cu legături puternice în rîndul Serviciilor Secrete ruseşti. De altfel, în intervalul 26-30 octombrie a.c. Gheorghe Florea a participat, alături de Cornel Vişoianu şi Alex Dimitriu, la întîlnirea cu Marele Maestru al Marii Loji a Rusiei, Andrei Bogdanov (aflat, şi el, la al doilea mandat), desfăşurată la Hotel Royal din Capitală. Cu acest prilej, Gheorghe Florea a primit ordin direct din partea lui Bogdanov să-l susţină pe Mircea Gheordunescu pentru a fi ales în fruntea MLNR.

Acţiunile prilejuite de alegerea noului Marea Maestru al MLNR sînt atent supravegheate şi de SRI, prin primul adjunct Florian Codlea, interesat să-şi promoveze omul, pe Mircea Gheordunescu, la conducerea influentei masonerii române, poziţia membrilor grupării masonice din SRI fiind în contradicţie cu aceea a omologilor lor din Armată, Interne, SIE Justiţie.

Concluzia care se impune de la sine este că masoneria română este profund infiltrată, la toate nivelurile, de cadre active ale Serviciilor Secrete ruseşti şi evreieşti.

Informaţiile noastre sînt că M. Gheordunescu va pierde, la scor, în faţa contracandidatului său.

sursa: ziarul Tricolorul din 5 Noiembrie 2010

Citez din articolul MISA declanşează operaţiunea „Săptămâna arhanghelilor“:

Oficial, organizatorii, care neagă orice legătură cu MISA, susţin că vor să compenseze „ impactul malefic al Halloween-ului şi promovam organizarea în aceeaşi perioadă a Săptămânii Îngerilor, manifestare spirituală care se derulează simultan în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate. Prin această iniţiativă unică la nivel planetar, mii de oameni apelează la unison graţia şi susţinerea lumii îngerilor. Astfel că fiecare dintre noi avem de ales: teroarea demonilor sau binecuvântarea paradisului. Ambele ne sunt la îndemână, alegerea e a noastră!“.

Invitaţia la eveniment, la Braşov, este făcută online pe http://angelinspir.ro/saptamana-ingerilor/saptamana-ingerilor-la-brasov.html. Site-ul este inregistrat pe numele Bogdan Penescu, membru MISA (e trecut in lista ONG-urilor) si instructor MISA in Bucuresti, care a preluat anul 1 de curs. A tinut alaturi de presedintele MISA, Gabriela Ambarus, conferinta de deschidere a cursurilor MISA de anul acesta: CITEŞTE AICI.

Acest eveniment ce se vrea a fi cultural-umanitar, care pina anul trecut purta numele de “Saptamana Ingerilor”, este organizat de ani de zile de mult controversata secta MISA care il are ca lider pe Gregorian Bivolaru. Initial, in anul 2005, MISA si-a asumat “paternitatea” pentru acest eveniment, in anii urmatori insa, datorita problemelor pe care le are cu justitia, presa si opinia publica, a inchiriat spatiile necesare desfasurarii acestui eveniment prin diverse fundatii si asociatii pe care le controleaza din umbra(Sophrozin, Satya , Diamant, Anima Mundi etc).

PIna anul trecut, de pe site-ul oficial al MISA reiesea clar ca evenimentul a fost initiat de aceasta organizaţie
“Şcoala de Yoga MISA organizează în fiecare an în mai multe oraşe din România şi străinătate “Săptămâna Îngerilor”, o manifestare inedită în timpul căreia au loc spectacole artistice, expoziţii, conferinţe şi numeroase meditaţii. În timpul acestei săptămâni, lumea îngerilor revărsă asupra celor care meditează la unison, un ocean infinit de iubire şi graţie divină.”
Dupa articolele din presa de anul trecut au scos acest pasaj din articolul de pe site-ul oficial. Pe site-ul oficial al Saptamanii Arhanghelilor de anul acesta se anunta ca, la Brasov, evenimentul ar fi organizat de Casa de Cutura a Studentilor si de Asociatia Civica Egalitatea.

In toamna anului 2009, cu putin inainte de “Saptamana Ingerilor”, in doua articole din Gardianul au fost prezentate doua cursante MISA, prestatoare de videochat erotic, care in anii trecuti au participat pe post de “ingeri” la “Saptamana Ingerilor” din Timisoara si Brasov.
http://stiri.kappa.ro/actualitate/05-10-2009/ziua-inger-misa-noaptea-demon-porno-vezi-film-46721.html

http://www.exmisa.ro/viewtopic.php?p=38195#p38195
Tot anul trecut au fost retrasi de la eveniment copii de la o gradinita din Galati si elevi de la o scoala din Hintesti si de la un liceu din Pitesti, care urmau sa participe la diverse spectacole din cadrul Saptaminii Ingerlilor din orasele respective:

In legatura cu nivelul spectacolelor din cadrul Saptamanii Ingerilor de anul trecut de la Brasov se poate edifica oricine vizioneaza clipul publicitar postat pe youtube anul trecut:
„Ca fosta instructoare la filiala MISA din Essen, Germania, ma aflu in posesia unor informatii (expuse si pe forumul www.exmisa.ro) ca mai tot ce s-a scris in presa romana despre aceasta secta este adevarat. Cea mai grava problema, pentru mine ca femeie si mama a unei fete de 17 ani, este faptul ca MISA, sub paravanul unei scoli de yoga, isi trimite adeptele (printre ele multe cu studii superioare: medicina, biologie, etc) sa lucreze pe videochat erotic sau in baruri de striptease (luindu-le apoi banii) si ca este implicata in productia de filme pornografice (de multe ori chiar fara ca protagonistele sa stie ca vor fi “vindute la taraba”)“, a delcarat, pentru Adevărul, Cecilita Tiz.
DIn acest motiv, Cecilia a sesizat CAsa de Cultura a Studenţilor, însă răspunsul a determinat-o să se adreseze presei.

Comentariu saccsiv:

Sunt cei despre care am scris in articolul ALTERMEDIA promoveaza rataciri.

Site-ul http://angelinspir.ro/ il consider printre cele mai ratacitoare dintre cele scrise in limba romana. Iata ce puteti citi in el:

Intalniri cu invizibilul (elfi, zane, gnomi, ingeri)

Modalitatea de contactare a entitatilor angelice

Definiţia simplă a aspiraţiei către Absolut sau a rugăciunii

Altarul ingerului

Al treilea secret revelat de Fecioara Maria la Fatima

Si ceva tare:

Entitatile spirituale in corpurile ceresti si in regnurile naturale – Rudolf Steiner

Si ajunsi la Rudolf Steiner, deja nu mai vorbim de zane, ci intram pe fata si cat se poate de limpede in zona „stalpilor” ce au pregatit religia antihristulului. Personajul este o uraciune pentru orice ortodox adevarat, nu doar deoarece credea in reincarnare, ci si datorita societatii Thule, din Germania, alta “fiica“ a Theosophical Society (Madame Blavatsky), care a fost piatra de temelie a Nationalsozialistische Arbeiterpartei a lui Hitler …

Lucrarile sale, alaturi de ale lui Alice Bailey si ale Theosophy-ei in general, au influentat de asemenea crearea “ religiilor “ UFO, inclusiv Order of the Solar Temple.

Cititi va rog si:

Articolul zilei (27.05.2009) si completari utile despre NEW AGE si MASONERIE: „Obiectivul Patriarhului, acelasi cu al masoneriei: “Unitatea spirituala a lumii””

Yoghinii MISA fac o spirala ca sa intre in contact spiritual cu EXTRATERESTRII … adica cu dracii

Iata si o ratacire subtila dar grozava la ei pe site, filmul Mihail, Cel care este asemenea lui Dumnezeu

Arhanghelul Mihail nu este asemenea lui Dumnezeu!!!

Despre căderea lui Lucifer şi a îngerilor lui, Scriptura ne vorbeste aşa: “Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui şi n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer. Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele cel de demult, care se cheamă satana, diavolul cel ce înşeală pe toată lumea, pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el” (Apoc., 12, 7-9). Şi aşa a căzut Lucifer din cinstea de heruvim, precum grăieşte Domnul: “Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer” (Luca, 10, 18). Şi asemenea cu el şi ceată de îngeri ce era sub dânsul, înăltându-se, au căzut şi demonii, luptători împotriva mântuirii noastre s-au făcut.

Dar Arhanghelul Mihail, de-a pururi lăudatul, păzind ca o slugă credincioasă, “credinţa către Stăpânul său, s-a arătat adevarată căpetenie peste cetele celor fără de trupuri“. Ca, văzând cum a căzut vicleanul Lucifer, a lăudat cu glas pe Domnul tuturor şi a zis: “Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumină, acum întuneric s-a făcut. Că cine este ca Dumnezeu?” Mi-ca-El? Că, numele de Mihail asta înseamnează: “Cine este ca Dumnezeu?“.

Cititi va rog si:

Pomenirea Soborului mai-marilor Arhangheli MIHAIL şi GAVRIIL

CETELE INGERESTI

dupa SACCSIV

Ii multumesc pentru faptul ca mi-a incredintat gandurile domniei sale spre publicare!

În 1923 Căpitanul spunea: „Dacă vor intra trupele bolşevice la noi şi vor ieşi învingătoare, în numele diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea care să susţină că ele vor pleca de la noi, înainte de a ne sataniza. Consecinţele? Inutil să le mai discutăm”. Şi, într-adevăr, ne-au demonizat. Puţinii nedemonizaţi, asemeni unor fire de iarbă ieşite prin asfalt, sunt cei care potenţial au acceptat moartea!

Demonizarea noastră este greu sesizabilă deoarece s-a produs la nivel mental, ne-a fost materializat (demonizat) modul de a gândi, asemeni gadarenilor!

Gadarenul de azi se confruntă cu pericolul CIP-ului! În faţa acestui pericol o gândire spiritualizată, centrată în transcendent ar răspunde simplu: nu-l iau pentru că n-am chef! Nu vreau să fiu sclavul tău!

Dacă acest răspuns ar fi unanim, ce ne-ar putea face?

Iată însă că nu doar omul nedus la Biserică ezită, ci tulburarea a cuprins în special pe credincioşi!

Credinciosul nostru (adică eu) „gândeşte” că dacă ar fi singur nu l-ar lua (aş fi erou! Chiar martir!), dar am copii, am nevastă, am oameni care depind de mine, am activităţi filantropice, culturale… Va trebui deci să-l iau, căci, altfel, toate acestea vor muri!

În realitate, îl va lua pentru că e demonizat. El (eu) nu crede în Dumnezeu decât teoretic! În mod practic, îşi închipuie că „El” creşte copiii, „El” întreţine nevasta, „El” face milostenie, „El” face totul, iar Dumnezeu, dacă, eventual, nu doarme, stă în extaz şi-l admiră pe „El” cum face şi drege!

„El” creşte porcii, îi vinde sau îi face cârnaţi, îi mănâncă, dar face şi milostenie… şi îl trimite pe Dumnezeu departe, ca nu cumva să-i strice lucrarea frumoasă pe care o face, bineînţeles, în numele lui Dumnezeu!

Suntem deci, teoretic, înţeleşi că nu noi creştem şi educăm copii, nu noi facem şi dregem, căci ştim „fără de Mine nu puteţi face nimic”. Cum, dar, îi vom ajuta pe copiii noştri, dacă vom accepta, împotriva voinţei lui Dumnezeu, sclavia?

Cu adevărat îi putem ajuta servindu-le drept model, iar modelul e clar: Hristos răstignit sau capul pe butuc!
De ne vom proteja copiii, şi-i vom îndopa şi le vom da maşini luxoase, nimic nu le va folosi! Vor fi slabi şi egoişti… Dar de vom muri, nimic nu le va sta ‘mpotrivă!… Şi noi, şi ei, vom fi fericiţi în veşnicie.

În aceasta poveste „el=eu” şi am scris-o pentru a o citi atunci când starea mea de spirit se va schimba şi voi fi, ca de obicei, fricos şi ticălos.

Asadar, este acceptarea actului biometric o opţiune?Este placut lui Dumnezeu sa devin sclav ?

de Marcel Bouros

Duminică 24.10.2010
vindecarea demonizatului
din ţinutul Gadarei

din Lupta pentru Ortodoxie

15. Şi zicând: Doamne, miluieşte pe fiul meu că este lunatic şi pătimeşte rău, căci adesea cade în foc şi adesea în apă.

16. Şi l-am dus la ucenicii Tăi şi n-au putut să-l vindece.

17. Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios şi îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? Aduceţi-l aici la Mine.

18. Şi Iisus l-a certat şi demonul a ieşit din el şi copilul s-a vindecat din ceasul acela.

19. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut să-l scoatem?

20. Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puţina voastră credinţă. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă.

21. Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post.

Sfânta Evanghelie după Matei