MIJLOCIREA (interventie, sprijin, ajutor, aratari, mangaieri…)
| Obiectia sectanta | Explicatia sau interpretarea contextuala | Dreapta marturie. Invatatura ortodoxa |
| Ca si in alte situatii, sectantii confunda asemanarea cu identitatea, mijlocirea (venerarea) cu mantuirea (adorarea). Pentru aceasta apeleaza la texte biblice pentru a abate pe credinciosii autentici spre comunitati eretice spunand: Numai Hristos este mijlocitor (I Tim II, 5), altcineva nu exista!… | Nu trebuie confundata mijlocirea ca potenta cu mantuirea obiectiva (harul lui Hristos). Mantuitorul este inceputul si a lasat Biserica Sa ca mijlocitoare pentru toate generatiile, in frunte cu arhiereii “ca mijlocitori” (Evr. V, 1). Numai Hristos este Mesia cel adevarat si numai El ne poate mantui (Fapte IV, 12) si impaca cu Tatal (I Ioan II, 1). Slujitorii adevarati nu se considera “mantuitori” alesi, salvatori, taumaturigi, vizionari etc., ci slujitori trimisi si isi indeplinesc mandatul lui Hristos (Matei XXVIII, 19) in Biserica Sa pentru mantuirea tuturor. | |
| Cand este vorba de tagaduire a interventiei sau mijlocirii Sfintilor, adeptii sectari ispitesc Scriptura, trambitand: Sfintii refuza mijlocirea. Dovada: cazul lui Avraam, cu bogatul (Luca XVI, 24-31)… | Este adevarat ca sfintii cinstiti nu sunt socotiti zei. Ei nu pot face de la sine nimic. Nu pot schimba “soarta” oamenilor, mai ales dupa moarte, dar legea si profetii le sunt calauza (Luca XVI, 31); apoi Mantuitorul nu se pogorase la iad si nu inviase, de aceea pilda a fost profetica… Biserica cere credinciosilor ei sa se roage unii pentru altii (I Ioan V, 14-17).
Bogatul, desi in iad, era constient ca are nevoie de mijlocire. Pentru el cere mijlocirea lui Lazar, pentru fratii sai cere mijlocirea Parintelui Avraam. La randu-i Avraam apeleaza la descoperirea lui Dumnezeu: cei de dincolo au pe Moise (Legea) si pe profeti (ceea ce s-a implinit in Iisus Hristos). |
|
| Desi credinciosii adevarati nu confunda mantuirea cu miluirea, bantuitii sectanti arata ca: Cel ce nadajduieste mantuirea de la oameni cade sub blestem si se indeparteaza de Dumnezeu (Ieremia XVII, 5) si de ce nu cerem acelasi lucru de la ingeri sau de la sfinti… | Aceeasi confuzie. Se stie ca toti sfintii si ingerii nu sunt niste stapani, ci slugi credincioase in mana lui Dumnezeu (Ps. CIII, 5). Ei au experimentat poruncile lui Dumnezeu, n-au creat o invatatura noua despre Dumnezeu sau o religie, asa cum fac sectele. Sfintii au multe posibilitati pentru a mijloci, dupa trairea lor in Hristos (Efes. IV, 7) si dupa multimea darurilor (I Cor. XII, 4; Rom. XII, 6). | Clar. Mijlocirea nu se confunda cu mantuirea. Intre Dumnezeu si om a mijlocit Hristos-Domnul, iar intre El si credinciosi, Biserica este mijlocitoare. Anume: prin ierarhia care provine din slujirea arhiereasca a Mantuitorului. De la Dumnezeu cerem mantuirea, de la Sfinti si Ingeri noi solicitam miluirea (mijlocirea) in scopul mantuirii noastre de catre Dumnezeu.
Pentru toate acestea Biserica a randuit, pe langa Sf. Liturghie, privegheri, acatiste, paraclise etc. |
CINSTIREA CA ACT DE EVLAVIE (invocarea, cererea de ajutor, acatist, privegheri…)
| Obiectia sectanta | Explicatia sau interpretarea contextuala | Dreapta marturie. Invatatura ortodoxa |
Ca sa para “convingatori”, adeptii multor secte deschid Biblia si declama:
|
Aceeasi confuzie – intre inchinare si cinstire – pornita din ignoranta sau din rea intentie. Ingerii si sfintii sunt slujitori ai lui Dumnezeu. Ei nu substituie (inlocuiesc) pe Dumnezeu…
Lumea de atunci ii considera pe apostoli drept “zei” coborati din cer iar altii, cand vedeau minunile savarsite de apostolise inchinau acestora, ceea ce au refuzat si ingerii si totdeauna apostolii. |
|
| Abili si vicleni, sectantii fac apel si la monarhia divina si la treptele majestatii: Inchinarea la sfinti si la ingeri coboara Majestatea divina, injoseste pe Dumnezeu (Isaia XLII, 8), este idolatrie (Iesire XX, 5; Matei IV, 10)… | Injosirea lui Dumnezeu se face atunci cand, mai ales, Atotputernicul este considerat idee sau este confundat cu idolii sau cu natura, cu creatura sau il “imaginezi” cum ar putea fi.
Idolul era “divinitatea in sine” in lumea animista si totemica. Dumnezeu nu se confunda cu zidirea (panteismul). Dumnezeu este inchinat intre sfinti (Ps. CL, 1); Domnul face pe sfinti para de foc si pe ingerii sau duhuri lucratoare (Ps. CII, 5; Luca XII, 8-9). Sfintii Apostoli sunt purtatorii slavei Mantuitorului (Ioan XVII, 20) si prietenii Sai (Ioan XV, 14), apropiatii si trimisii Sai… (Matei XXVIII, 19). |
Venerarea este trecatoare, adorarea este permanenta. Prin venerare se aduce tot adorare lui Dumnezeu: “cel ce primeste pe cel drept, rasplata de drept va lua” (Matei X, 40-42), iar Hristos este stapanul absolut catre care se indreapta intreaga adorare (Matei IV, 10). |
Click aici pentru Minunile Sfintei Cuv. Paraschiva
Sfântul Ierarh Nicolae ne ascultă dacă îi cerem ajutorul
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava
Minune a Sfintei Teodora
