- Contestari, exagerari, interpretari, viziuni, proorocii -
| Obiectia sectanta | Explicatia sau interpretarea contextuala | Dreapta marturie. Invatatura ortodoxa |
| Minunea: Nu exista minuni, ci doar fapte care isi asteapta explicatia… Doamne, noi de ce n-am putut vindeca? (Matei XVII, 19-20). | Minunile sunt fapte si infaptuiri harismatice, savarsite cu un scop providential: sunt coplesitoare pentru minte si completeaza, vindeca, regleaza defectele umane si legile naturii. Ele sunt facute pentru intarirea unui adevar de credinta: Veti face semne si minuni (Marcu XVI, 17-18). Prin minuni se desavarsesc Legile firii, nu se desfiinteaza, ci se corecteaza, se reaseaza…
Taumaturgia este darul special, lucrarea Sf. Duh pentru alesii lui Dumnezeu (I Cor. X, 9)… Transformarea euharistica (Ioan VI, 56) este puterea Sf. Duh in materie prin invocarea slujitorului haric. Pretentia unor “profeti” de a face “minuni” tehnice sau stiintifice este aberatie. Atitudinea sectara porneste de la conceptii ale corifeilor religiosi pagani, de la samani si magicieni, de la sarlatani si vrajitori sau de la unele insusiri “speciale” pretinse “minuni” moderne: sugestia, hipnoza, practica yoga, telepatia etc. Acestea sunt “inventariate” de literatura folclorica sau apocrifa drept “fenomene” para (normale, psihice, fizice)… |
Minunea este un criteriu, un drum, o posibilitate de a intelege Descoperirea lui Dumnezeu. Inceputul minunilor l-a facut Dumnezeu si tot El ingaduie si incredinteaza pe savarsitorul minunii: vti face semne si minuni pana la sfarsitul veacurilor. Minunea se savarseste si se verifica numai in Biserica, este un dar al lui Dumnezeu, savarsitorul fiind traitor in Hristos, integru trupeste si sufleteste (I Cor. XV, 46). |
| Profetia: Numai cei “alesi” si sfinti profetesc… aceia suntem noi (I Cor. XII, 10)… sectantii! | Profetia este intr-adevar un dar al Sf. Duh care se impartaseste prin tainele Bisericii. Cum ar putea cineva sa se numeasca prooroc cand nici nu este botezat in numele Sfintei Treimi (Matei XXVIII, 19), Iisus Hristos a plinit legea si profetii (Matei V, 17), ne-a dat tot ceea ce este necesar mantuirii. La ce bun profetia?…
Toate popoarele si toate religiile au avut si au profetii lor. Dar profetii biblici au fost inspirati de Sf. Duh (II Tim. III, 16), in vederea pregatirii evenimentelor mesianice. Ca atare, profetia trebuie sa indeplineasca unele conditii si anume: sa fie clara, nu din oracole sau divinatii; nu intemeiata pe mijloace simple, naturale, sa aiba un scop sfant, nu o amenintare cu groaza sau teroarea (de ex.: sfarsitul lumii); implinirea sa fie intocmai; purtatorul sa fie o persoana sanatoasa la trup si suflet (I Cor. XV, 46); nu visatorii, delirantii, sarlatanii, drogatii pot profeti! (I Ioan II, 18-19). |
Este adevarat ca dezechilibratii mintal au tendinta “profetismului”, asa cum se intampla in religiile naturiste (augurii, haruspicii, sibile, oracole, scamatorii) si in “miscarea profetica” religioasa. Daca falsele revelatii au originea in misticismul bolnavicios sau in spiritism, in teozofie, in antropozofie, falsele profetii isi au explicatia nu in Biblie ci in sarlatanie, in maladiile psihice nenumarate sau la persoane cu handicap fizic sau deviere de comportament.
Adevaratii credinciosi nu confunda profetia si minunea cu intuitia stiintifica si alte dotatii native, cu rezultate firesti ale stiintei si tehnicii, cu exercitii fizice, cu sportul de performanta etc. |
