Părintele X a venit în Sfântul Munte împreună cu un prieten al său ca să se facă monahi, după o minune ce au văzut-o la Tinos (Insula Tinos în care s-a descoperit o icoană a Maicii Domnului care face nenumărate minuni) făcută de Maica Domnului, când s-a vindecat un paralitic din naştere. Prietenul său a rămas la Nea Schiti, iar Părintele X a mers în partea de Nord – Est a Sfântului Munte şi s-a făcut monah într-o mănăstire idioritmă.
Deoarece în mănăstirile idioritmice există multă libertate este nevoie, fireşte, şi de multă atenţie, deoarece dacă cel ce o are nu o pune în valoare bine poate deveni mai rău şi decât un mirean şi se poate înşela.
Părintele X avea duh de nevoinţă, dar duhul liber al idioritmiei l-a aruncat mai întâi în mândrie, apoi în aroganţă. Cu cât făcea mai aspre nevoinţe cu mândrie, cu atât i se împietrea mintea şi inima. Nu îl interesa dacă cel de lângă el se primejduia sau se poticnea, ci numai se îngrijea să-şi completeze numărul mare de rugăciuni şi multele lui metanii. Şi-a umplut toate orele, până şi minutele, cu nevoinţe, cu paraclise etc. şi se silea pe sine în mod egoist să se sfinţească, până ce şi-a pricinuit şi stres din această pricină. Postea înfricoşător, mânca mereu la ceasul al noulea şi la trei zile. Cine îl vedea pe dinafară, gârbovit, numai schelet, vorbind serios etc, îşi făcea impresia că e un mare pustnic. Deoarece şi ascultarea lui era de pădurar şi cel mai mult timp şi-l petrecea în pădure, şi asta l-a vătămat. Când s-a întors în mănăstire, ai fi spus că a coborât Marele Antonie din munte. Nu vorbea cu nici un frate, se închidea în chilie, precum am spus, şi se silea pe sine la nevoinţe egoiste ca să se sfinţească.
Într-o zi, deci, un lucrător a căzut dintr-un copac în pădure şi s-a rănit sărmanul. Fiul său l-a pus pe un catâr şi l-a adus lângă Mănăstire, ca să înştiinţeze pe pădurar, pe Părintele X de accident şi să-i ceară o pătură ca să-l ducă la port pe tatăl său cel rănit, ca de acolo să meargă la Tesalonic. Părintele, din păcate, nu numai că nu i-a dat pătură, ci se gândea la timpul ce i l-ar fi mâncat tânărul cu problema tatălui său. Fireşte era obligat nu numai să-l asculte, ci să-l şi ajute, deoarece era cu ascultarea la pădure, şi proiestos. Din păcate însă a închis uşa chiliei sale, ca să nu întârzie şi să-şi completeze cele duhovniceşti ale lui.
Când au văzut pe tânăr plângând, părinţii mănăstirii s-au apropiat de el şi l-au mângâiat. L-au ajutat să-şi ducă tatăl rănit şi s-au îngrijit şi pentru spital.
După o astfel de nemilostivire firesc era să se depărteze cu desăvârşire harul lui Dumnezeu de la Părintele X şi să se întunece încet – încet, ticălosul. A început să se fălească că a ajuns la măsurile Sfinţilor Părinţi şi vede sfinţi, îngeri etc.
Într-o zi i-a apărut iarăşi un – chipurile – înger şi îi spune:
- Pregăteşte-te repede Părinte X, pentru că peste puţin voi veni să te iau.
Acela a răspuns:
- Să fie binecuvântat! Şi în grabă s-a îmbrăcat cu hainele cele noi şi cu schima.
Între timp îngerul îl strigă din nou:
- Haide, repede, urcă pe fereastră să te iau.
- Fă răbdare să aflu un scăunel ca să urc, a răspuns Părintele.
După acest dialog, mi-a spus fostul stareţ, s-a auzit o căzătură şi un oh”. Până să alerge Părinţii s-a sfârşit. S-a făcut zob, pentru că era mare cu trupul, şi înălţimea era mare, deoarece a căzut de la al treilea etaj în curtea pavată cu piatră. Părinţii l-au adunat în pătură cu îndoită durere, pentru că mai mult se gândeau la pierzarea sufletului lui. După aceea au urcat la chilia lui şi au aflat o hârtie pe care scria cu litere mari: Sub această hârtie am trei mii de drahme pentru un parastas de 40 de zile. Dacă nu mi-l veţi face să aveţi lepra lui Ghiezi, spânzurătoarea lui Iuda şi blestemul celor 318 Părinţi purtători de Dumnezeu ai primului Sinod Ecumenic” şi la sfârşit avea semnătura lui.
Bunul Dumnezeu, care este tot milă, să-şi facă milă de făptura Sa, şi această îndoită cădere a fratelui înşelat să se facă îndoită frână pentru noi, şi să ne nevoim cu multă smerenie şi dragoste, ca să ne putem apropia de Dumnezeu. Amin.
după OrtodoxRadio.ro
