- constituie o ramură a Oastei Domnului. Se numesc aşa după liderul lor spiritual, ierodiaconul Visarion Iugulescu (treapta sa ierarhică e contestată de către unii cercetători, în special de prof. diac. dr. Petre David, care-l numeşte simplu rasofor).
- liderul s-a născut în 1922, pe Valea Prahovei, numindu-se din botez Vasile. S-a perindat pe la mân. Căldăruşani şi Cernica, după care a ajuns organizator al Oastei Domnului la Biserica Sf. Nicolae Sârbi. După demolarea acesteia în 1983, se retrage la o casă parohială a Bis. Sf. Nicolae Vlădica (11 Iunie). Aici îşi reorganizează gruparea, ajutat de sora Elena. A atras f. mulţi tineri şi tinere, adunaţi sub denumirea de „Lucrarea”; promovează căsătoriile albe, nunta fără lăutari (numai cu cântări ale Oastei Domnului), vestimentaţie specifică (haine negre, basmale albe sau albastre, excluderea podoabelor de orice fel).
- după 1989, mişcarea cunoaşte o dezvoltare puternică: se publică revista Călăuza ortodoxă, cu predici visarioniste şi ilustraţii – icoane pictate de Visarion, în stil naiv. S-au alcătuit filme, proiecţii de diapozitive etc. Din cuprinsul acestor materiale:
- Visarion se pretinde, el însuşi, purtătorul unor revelaţii primite direct, în urma unor „arătări”, viziuni. În predici, reproduce astfel de mesaje, prezentând dialoguri între Dumnezeu, Maica Domnului, îngeri, diavoli, sfinţi, fără bază biblică şi patristică. Abuzează de digresiuni, poveşti şi descrieri imaginare, care fac, însă, deliciul adepţilor. Nu în ultimul rând, creează o psihoză eminamente sectară prin descrierile îngrozitoare ale sfârşitului lumii, ale chinurilor iadului etc. Are, însă, şi meritul de a îndrepta adepţii pe calea moralităţii, prin combaterea aspră a păcatelor şi viciilor.
- într-o vreme, Călăuza a apărut cu binecuvântarea P.S. Galaction (fie s-a obţinut în grabă, fie nu s-a obţinut deloc, căci la ora actuală se publică fără nici o binecuvântare).
- la iniţiativa pr. paroh Ion Grigore, s-a desfiinţat gruparea de la 11 Iunie. Visarion s-a retras, bătrân, la Comarnic, dar adepţii s-au regrupat la alte biserici: Sf. Pantelimon, Sf. Mina, Sf. Silvestru, Sf. Nicolae Şelari, Toţi Sfinţii, Sf. Stelian, Mătăsari etc. De asemenea, au puternice nuclee în ţară: Constanţa, Iaşi, Botoşani, Craiova, Tulcea, Timişoara, Arad.
- au legături, pe filiaţie, cu Oastea Domnului (cu cântări şi manifestări similare), cu mişcarea de la Vladimireşti şi Turma Sf. Ilie.
In Forumul CrestinOrtodox.ro gasiti cateva comentarii despre experienta traita in Visarionism:
Sunt fanatici… multi habar nu au de ce merg acolo si tin de acea lucrare… la prima vedere par crestini adevarati, cu viata curata si frica de Dumnezeu… dar cercetand mai in amanunt sau facand parte din gruparea lor si cautand sa fii obiectiv tu ca persoana vei constata in cel mai scurt timp ca ceva e in neregula mai ales cu “epitropii”… adica cei mai vechi care se cred niste lideri si impun anumite reguli pe care ei in particular in mare parte nu le respecta.
Se folosesc de naivitatea si buna credinta a noilor veniti ca sa-i manipuleze si sa-i foloseasca in interesele proprii.
Am facut parte 3 ani de zile din aceasta grupare… l-am cunoscut personal pe pr. ierodiacon Visarion Iugulescu (taica-parintele cum i se spune), capul acestei miscari si pe ucenica lui “sora Nuti Mare”… am trait multe bune si mai putin bune in cei 3 ani… practic datorita lor am cunoscut biserica si pe Hristos… dar in acelasi timp multumesc lui Dumnezeu ca am reusit la timp sa plec din aceasta miscare total extremista… am stat si am cules atat cat mi-a fost de folos pt formarea mea… in rest nu pot sa spun decat FERITI-VA.
Eu am spus pe scurt ceea ce am trait personal nu din auzite sau referinte… si pt ca ai pomenit de pr. Cleopa as mai adauga atat ca exemplu: i-am intrebat odata pe visarioniti “Care e mai mare? pr. Cleopa sau pr. Visarion?” (eram un copil pe atunci si mult nestiutoare in ale credintei)… dar, desi eram in miscarea lor citeam mult si alte carti si ascultam si alte casete audio cu predici, nu doar cum ne impuneau ei sa ascultam si sa-l citim doar pe taica-parintele (adica revistele”paine si apa pt suflet”… sau cam asa ceva)
Raspunsul lor a fost pr. Cleopa e un simplu calugar, pe cand taica-parintele e Ucenicul si loctiitorul lui Hristos care va sta la Dreapta judecata de-a dreapta Mantuitorului si-I va spune ce am facut noi, cei din lucrare care, cica eram ucenicii lui directi.
Poti trage si singur CONCLUZIA.
In forumul CrestinOrtodox.ro, clausemi comenteaza referitor la acest articol:
Articolul este adevarat… eu i-am cunoscut la Bis. Sf. Nicolae Vladica (11 iunie)… iar primul meu duhovnic a fost pr. paroh Ioan Grigore. Am asistat la plecarea lor din aceasta biserica, care deja devenise centrul lor… prin atitudinea avuta cu ocazia acestui eveniment au atins apogeul ereziei in care bietii de ei se complac.
Acum una din bisericile de baza unde ei isi desfasoara activitatea este in Pipera iar familia lui Becali face parte din aceasta miscare… au fost convinsi foarte usor datorita inculturii lor si au fost ridicati intr-un timp foarte scurt la rang de epitropi datorita banilor pe care ii baga in ajutoare si donatii.
A te constitui intr-o grupare aparte este din capul locului un lucru rau.
A incuraja un cult al personalitatii (“taica” Visarion mai presus de alti parinti, posesorul unui har special) este iarasi un lucru rau si un semn de mandrie.
Practici dubioase si neortodoxe.
Pietism – o denaturare trairii ortodoxe (cititi pe Yannaras vorbnd despre pietism in general si despre cel care s-a manifestat in Grecia)
Departarea lor de spiritualitatea autentic ortodoxa (Sf. Parinti, muzica psaltica) si inlocuirea cu forme noi de cinstire a lui Dumnezeu (predici ale laicilor neinstruiti si bigoti,cantari din chitara s.a.).
Va povestesc si o intamplare (mi-a spus-o un prieten actualmente preot) cu visarionisti ca sa vedeti ca ei tin mai mult la gruparea lor decat la Biserica.
In parohiile unde sunt majoritari, visarionisti obtin de multe ori ca la sfanta liturghie in momentul predicii sau al cazaniei sa se citeasca la strana din cuvantarile lui Visarion. La o biserica din Bucuresti preotul n-a mai fost de acord de la un moment dat. Ca raspuns, visarionistii care veneau la acea biserica au plecat in masa la altele. Ceea ce i-a adus acelui preot o paguba in bugetul parohiei. Alti preoti nu rezista unui astfel de santaj economic, preferand sa-i lase pe visarionisti sa-si cante melodiile proprii si sa rosteasca predicile lui Visarion.
comentariu de Grigorie, din forumul Crestin Ortodox
Am o mare rugaminte la cei care imi pot oferi cat mai multe informatii si dovezi concrete despre visarionisti. O persoana destul de apropiata mie este intrata in aceasta “lucrare” de cativa ani si am observat schimbari destul de radicale in mentalitatea acestei persoane de cand s-a implicat in asa ceva. Sincer ma tem ca lucrurile ar putea evolua in ceva destul de neplacut pentru persoana respectiva si doresc foarte mult sa o determin sa iasa din asa ceva. Multumesc si astept raspunsul vostru.