- mişcare de emancipare a vieţii religioase a ortodocşilor români, în spirit tradiţionalist, axată pe coordonarea activităţii creştinilor practicanţi (unii chiar habotnici). Atâta vreme cât este controlată de Biserică, mişcarea în sine are un rol benefic: ajută ierarhia în munca pastoral-misionară. Nu putem trece cu vederea nici faptul că, acolo unde autoritatea bisericească a lipsit, s-au înregistrat cazuri de desprindere a ostaşilor de la Ortodoxie sau trecerea lor la anumite culte (cu totul sporadic, după cum vom vedea).
- organizaţii similare în Grecia: Zoi, Sotiria. A nu se confunda cu secta Armata salvării.
- întemeietori: mitrop. Nicolae Bălan al Ardealului şi pr. Iosif Trifa, delegatul lui – în 1923 se înfiinţează primele grupări la Câmpeni şi Sibiu, sub deviza „Veniţi la Iisus!” şi salutul: „Slăvit să fie Domnul!”.
- sprijin mitropolitan: tipografie proprie la Sibiu, unde editează revista: Iisus Biruitorul, iar pr. Trifa publică predici, broşuri moralizatoare, culegeri de cântări etc.
- se răspândeşte rapid în toată ţara
- manifestare specifică: adunări după Liturghie în Biserici sau case (mai ales în după-amiezele duminicilor şi sărbătorilor), cu: rugăciuni, imne, citiri şi explicări din Sf. Scriptură etc. Organizează pelerinaje la hramuri de biserici şi mânăstiri.
- izbucneşte un conflict între Iosif Trifa şi Nicolae Bălan. Trifa e caterisit în 1937 şi moare în 1938. Deşi pe patul de moarte îndeamnă: rămâneţi în Biserică!, după decesul lui urmează o perioadă de instabilitate pentru Oaste, când unii membri s-au amestecat în politică (de partea legionarilor), au început să se grupeze în jurul unor lideri laici, să nu se mai supună preoţilor parohi, deci să dezbine unitatea parohiilor. Unele grupări de „ostaşi” s-au separat de parohiile pe lângă care s-au constituit iniţial, ajungând să desfăşoare o activitate de sine stătătoare. La aceasta a contribuit şi măsura comunistă de suprimare a tuturor organizaţiilor cu caracter religios după 1948; „ostaşii” au fost obligaţi să se integreze în sistemul cultelor recunoscute de stat: majoritatea s-au întors la parohii, dar au existat şi excepţii (Cluj şi Simeria), care s-au lipit la grupări neoprotestante. Mulţi au plecat în străinătate, unde au fondat „Vatra” (în S.U.A), condusă de ep. Valerian Trifa (nepotul lui Iosif Trifa).
- liderul Oastei în perioada comunistă: Traian Dorz (m. iun.1989).
- exagerări: – accentuarea rolului pastoral al unor lideri „ostaşi” laici, care predică în biserici şi organizează viaţa parohială în locul preoţilor;
- compunerea şi executarea unor imne străine spiritualităţii şi tradiţiei româneşti (melodii de vals, polca, mazurca etc.);
- săvârşirea de liturghii pe mormântul lui Iosif Trifa;
- exagerări doctrinare în broşuri şi imne; predilecţia spre psihoza apocaliptică;
- împărtăşania oferită spre păstrare laicilor;
- spovedania publică, dezlegarea perpetuă (împărtăşire fără altă spovedanie);
- nunta fără respectarea tradiţiilor folclorice româneşti (fără muzică – în afara imnelor „Oastei” – fără dansuri, fără consum de carne şi alcool)
- Dizidenţe: grupările amintite: Cluj şi Simeria; precum şi cea condusă de pr. Avramescu, „mitropolitul Oastei din Dobrogea”, ajutat de „consilieri”: pr. Timotei şi Ştefan Popa (Techirghiol, Topraisar).
- Organizarea astăzi: -sub directa ascultare a Sf. Sinod al B.O.R. (mulţi sinodali membri sau simpatizanţi; în trecut: ep. Iosif Gafton al Argeşului; astăzi: P.P.S.S. Andrei de Alba Iulia, Ioan al Oradiei, Justinian al Maramureşului, Serafim al Germaniei ş.a.). Delegatul Sf. Sinod pt. problemele Oastei: P.S. Calinic al Argeşului. Au un consiliu preoţesc format din personalităţi precum: pr. prof. dr. Vasile Mihoc (Sibiu), pr. conf. dr. Constantin Onu (Piteşti) ş.a. Ţin mai multe congrese. Au reactivat şi completat statutul de funcţionare a Oastei, au reorganizat editura Oastea Domnului şi publică, după 1989, revista Iisus Biruitorul. Se implică misionar prin: pelerinaje, predici, cateheze, acţiuni sociale, filantropice etc.
- Această prezentare este preluată din cursul de Misiologie 1 scris de pr. lector David Pestroiu
- Website-ul oficial al Asociaţiei misionar ortodoxe Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Române: www.oasteadomnului.ro

Un comentariu asupra argumentelor din acest articol gasiti in “Adevăr şi minciună pe site-ul bisericasecreta.wordpress.com”, discutii din Forumul http://www.oasteadomnuluiortodox.ro
Un articol interesant este şi „Io, nu-ni las legea” cu părerea Părintelui Teofil Pârâianu despre Oastea Domnului.
Pe Forumul Creştin Ortodox la adresa
http://www.crestinortodox.ro/forumactive/index.php?act=pl&t=818
găsiţi câteva discuţii (5 pagini) foarte pertinente referitoare la Oastea Domnului, ca răspuns la întrebarea
Ce parere aveti despre Oastea Domnului? este o miscare pro sau contra ortodoxa? Apara si intareste credinta ortodoxa sau mai degraba aluneca catre partea protestanta?